În condițiile în care mandatul procurorului general interimar, Dumitru Robu, va expira la 6 octombrie, președintele Centrului de Resurse Juridice (CRJM), Vlad Gribincea, atrage atenția că legea nu prevede prelungirea acestui interimat, stabilit pentru o durată de un an. În consecință, se instalează o situație de incertitudine, păguboasă pentru reformele din domeniul justiției.
Într-un interviu la Europa Liberă, juristul se arată nedumerit de „ezitarea” președintei Maia Sandu de a-l demite din funcția de procuror general pe Alexandr Stoianoglo, așa cum a propus câteva luni în urmă Consiliului Superior al Procurorilor, în baza evaluării descalificante a activității acestuia.
Potrivit lui Gribincea, așteptarea ca justiția să se pronunțe în privința dosarelor penale intentate lui Stoianoglo va dura prea mult timp, iar „atâta timp cât ai interimat în procuratură, nu poți să faci reforme”.
Expertul susține că în acest caz este nevoie de o decizie politică, exprimată prin demiterea procurorului general suspendat în baza evaluării de performanțe, fiind că, în lipsa acestei decizii politice, se erodează încrederea că guvernarea mai poate face schimbarea promisă în justiție.
Dacă dl Stoianoglo merită să fie eliberat din funcție, atunci să se emită decretul în acest sens...
„Politicienii de aceea și sunt politicieni – ei sunt puși să decidă relativ rapid, să ia decizii complicate, dar importante pentru dezvoltarea țării. Dacă dl Stoianoglo merită să fie eliberat din funcție, atunci să se emită decretul în acest sens. Dacă nu merită, el trebuie să revină și să-și facă treaba mai departe. Cert e că politicienii nu pot tergiversa deciziile în acest sens. Lăsarea acestei decizii la cheremul justiției, despre care tot ei spun că nu este reformată, nu este înțeleaptă”, susține președintele CRJM.
Alte declarații:
Despre ideea de a se recurge la numirea unui procuror general pe o perioadă determinată: „Legea prevede clar că mandatul procurorului general este de 7 ani și acest mandat poate fi ocupat doar printr-un concurs public. Adică, vrei-nu vrei, trebuie să anunți acest concurs. Și acela nu va fi un procuror general temporar, ci un procuror general cu competențe depline”.
Despre ideea de prelungire a interimatului procurorului general: „Legea nu prevede așa ceva și filosofia din spatele acestui termen de un an de zile era că temei de suspendare a procurorului general putea să fie ori o faptă penală, ori o abatere disciplinară, ori evaluarea performanțelor și toate aceste trei trebuie deja să se termine în vreo 6-7 luni și să se organizeze un nou concurs în restul cele cinci luni. Astfel încât, la expirarea unui termen de un an să numești un nou procuror general. De ce? Ca să nu ții procuratura într-o stare de incertitudine, pentru că acolo trebuie luate decizii importante: ce facem cu viitorii procurori, ce facem cu dosarele importante etc.”.
Despre „șovăiala” de a-l demite pe Alexandr Stoianoglo în baza evaluării performanțelor: „Nu înțeleg această șovăială cu luarea unei decizii. Dacă exista vreo îndoială, de ce au mai început procesul? Șefa statului a început procesul de evaluare a performanțelor procurorului general. Și dacă a inițiat această procedură, a obținut răspunsul, de ce nu ia decizia?”.
Despre finalitatea în dosarele penale intentate procurorului general suspendat: „Oricare va fi soluția în cazul dosarelor penale intentate lui Alexandr Stoianoglo, aceasta nu va fi în nici o lună, în nici două și în nici un an. Aproximativ, un proces penal de complexitate medie se examinează în sistemul de justiție din Republica Moldova vreo 2 ani. Altfel spus, chiar dacă vom avea această decizie, aceasta va fi peste vreun an și jumătate. Întrebarea este dacă se poate aștepta atât de mult”.
Doamna președinte acum are tot dreptul să emită un decret. Și de câteva luni, nu-l emite...
„De aceea și este evaluarea performanțelor. Președinta are formal toate competențele să spună că, indiferent de rezultatele dosarelor penale, că este vinovat dl Stoianoglo, că nu este, eu îl demit nu pentru dosarul penal, ci pentru faptul că nu a livrat în perioada în care a fost procuror general și până la pornirea dosarului penal împotriva sa. Doamna președintă a primit o propunere de la comisia de evaluare a performanțelor a ASP de eliberare din funcție a dlui Stoianoglo. Și doamna președinte acum are tot dreptul să emită un decret. Și de câteva luni, nu-l emite”.
Despre tergiversarea dosarelor penale intentate lui Alexandr Stoianoglo: „Existau anumite întrebări privind acest dosar penal și tergiversarea oferirii unor răspunsuri erodează încrederea că acest dosar e făcut pe bune, alimentează tot mai mult suspiciunea că erau interese politice la mijloc pentru a porni dosare penale împotriva lui Stoianoglo. Adică politicienii (guvernării – n.r.) ar trebui să fie interesați de o dezlegare în justiție cât mai rapidă a situației”.
Despre dificultățile Comisiei pre-vetting: „Este pentru prima dată când se fac asemenea reforme, care nu sunt deloc simple. S-a început de la zero – de la crearea unei noi instituții cu persoane verificate pe sprânceană care vor lucra în acea comisie. Și nu-i vorba de șase oameni doar. Este vorba și de secretariatul care asigură acești șase membri ai comisiei. Și a fost foarte mare problemă să găsești acești 20 și ceva de oameni care să-i ajute pe cei șase membri. Și asta a fost o mare problemă pe care nimeni nu o anticipa. În pofida salariilor care se ofereau, destul de competitive, au fost probleme mari de identificare a persoanelor. Jumătate dintre persoanele care au candidat nu au trecut testul integrității”.
Despre efectul „descurajant” al rigorilor de evaluare ale Comisiei pre-vetting: „Procedura de evaluare este riguroasă. Va fi un anumit grad de descurajare. Dar mai mult va fi descurajant pentru cei care știu că au păcate. Și este, de fapt, un efect indirect pentru cei care știu că nu au comis greșeli”.
„Atâta timp cât nimeni nu are dubii față de independența și corectitudinea deciziilor comisiei, eu nu-mi fac griji. Atâta timp cât evaluatorii sunt corecți, nu cred că judecătorii corecți trebuie să-și facă griji. Iar în privința judecătorilor și procurorilor cu păcate, eu cred că nu noi trebuie să ne facem griji”.
Despre riscurile evaluării: „Primul risc este efectul descurajării. Și nu este vorba de descurajarea celor răi. E vorba de descurajarea celor buni. Și atunci trebuie cumva să stimulezi acești oameni buni, astfel încât normalitatea din sistem să rămână în sistem. De ce? Eu cred că noi avem vreo 30-40 de procente, poate jumătate din judecători și procurori care merită să rămână. Iar în momentul în care lor li se spune să treacă prin acest purgatoriu și n-au nicio certitudine ce se va întâmpla după asta... Iar după asta este cert că se va întâmpla un lucru – volumul tău de lucru se va dubla, pentru că jumătate din colegii tăi, probabil, nu vor trece și volumul lor de lucru îți va reveni ție. Cât de motivant este exercițiul acesta?”.
Despre motivarea judecătorilor și procurorilor: „Exemplul Albaniei, bunăoară, ne spune: gândiți-vă la atractivitatea acestor funcții. Noi, la acest moment, plătim judecătorii și procurorii cel mai prost din toate țările Consiliului Europei. Eu văd o dublare a salariilor ca un mijloc motivare”.
Despre viteza reformelor în justiție: „Noi, în Republica Moldova, suntem deprinși să așteptăm ca reformele importante să se desfășoare foarte rapid. Încă de la începutul preluării mandatului de către PAS, eu le-am spus că lucrurile nu vor merge atât de repede cum cred ei. Ei erau mult mai optimiști în privința vitezei reformelor, eu eram mai pesimist, dar nici eu nu estimam că, de exemplu, că pre-vetting-ul va dura atât de mult. Fiindcă această întindere a pre-vetting-ului blochează multe alte reforme care trebuie să vină logic din urmă. Și acele reforme trebuie să dureze vreo 2-3 ani. Și în momentul în care aici se întârzie, se întârzie și acolo. Și-atunci toate reformele nu vor fi livrate până la sfârșitul mandatului actualului parlament și, din punct de vedere politic, asta este o mare provocare”.
