Linkuri accesibilitate

Mobilizare parțială în Rusia| Ce spun analiștii


Recruți ruși la gara din Iegorșino, regiunea Sverdlosk, Rusia, 24 iunie 2022.
Recruți ruși la gara din Iegorșino, regiunea Sverdlosk, Rusia, 24 iunie 2022.

Președintele rus Vladimir Putin pare decis să escaladeze conflictul militar din Ucraina, provocat de invazia rusă din februarie, dar și conflictul cu Occidentul: pe 21 septembrie a declarat o „mobilizare militară parțială”, după ce la începutul lunii septembrie forțele sale au suferit înfrângeri neașteptate în regiunea Harkov, în fața contraofensivei ucrainene, care fac astăzi realistă perspectiva unui eșec în Ucraina.

Mobilizare parțială în Rusia| Ce spun analiștii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:02 0:00

Marți 20 septembrie, după luni de amânări, autoritățile instalate de Kremlin în regiunile ucrainene parțial controlate de trupele ruse au anunțat că vor organiza în perioada 23-27 septembrie așa-zise referendumuri pentru aderarea la Rusia .

Mobilizare parțială | Ce a spus Putin

  • Președintele Vladimir Putin a anunțat miercuri, 21 septembrie 2022, că unii rezerviști vor fi chemați să lupte în Ucraina;
  • Rusia are 25 de milioane de rezerviști - acum vor fi mobilizați 300 000, cu experiență de luptă;
  • Putin a spus că este o măsură necesară pentru a apăra integritatea teritorială și pentru a proteja oamenii din teritoriile ucrainene, ocupate de forțele ruse;
  • Putin a acuzat Occidentul că practică „șantajul nuclear” împotriva Rusiei;
  • Putin a avertizat că „nu este o cacealma” și că Rusia are „o mulțime de arme, cu care să răspundă”.

S-ar putea ca Moscova să fie pe punctul de a reboteza „operațiunea militară specială” din Ucraina - cum este numită oficial invazia - în „război”, scrie Todd Prince într-o analiză pentru Europa Liberă.

Discursul lui Putin a marcat și o escaladare a retoricii: președintele rus a recurs la amenințarea nucleară, spunând pe 21 septembrie că Rusia va folosi toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a-și proteja teritoriul, adăugând: „Nu este o cacealma”.

Referendumurile anunțate în Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, care nu vor fi recunoscute internațional – cum nu a fost nici cel din Crimeea anexată ilegal de Rusia– i-ar putea permite lui Putin să „întoarcă întreaga logică a conflictului din Ucraina cu capul în jos”. Să susțină că teritoriul „rus” este acum atacat și parțial ocupat de forțele ucrainene, spun analiștii citați de Europa Liberă.

„Trecerea granițelor Rusiei de către trupe străine – chiar dacă granițele tocmai au fost schimbată – va fi folosită de Putin pentru a justifica… o mobilizare, și pentru a ataca site-uri ucrainene pe care le-a lăsat până acum să funcționeze, dar mai ales pentru a face amenințarea nucleară mai puțin abstractă”, comenta marți, pe Tiwtter, Alexandr Baunov, analist la Carnegie Endowment for International Peace, după anunțarea referendumurile, și înainte de ordinul de mobilizare parțială dat miercuri de Putin „Speranța Kremlinului este să ofere astfel mai multă legitimitatea conflictului din Ucraina și în ochii rușilor”, a mai spus Baunov.

Războiul - pe care mulți dintre ruși au încercat să-l ignore - a venit acum, odată cu ordinul de mobilizare parțială, mult mai aproape de casă pentru zeci de mii dintre ei și pentru familiile lor.

Dara Massicot, analistă pe probleme militare la Rand Corp de la Washington, crede că Kremlinul speră să sperie Kiev-ul și Occidentul, al căror sprijin militar a fost esențial pentru succesul Ucrainei pe câmpul de luptă.

„Speră ca anexarea să șocheze sistemul [internațional], iar amenințările cu forța nucleară utilizată pentru apărarea unor presupuse teritorii ruse, să forțeze o încetare a focului sau o reducere a sprijinului pentru Ucraina”, a scris Massicot pe 20 septembrie.

Potrivit analistului militar american Rob Lee, Putin se confruntă cu întrebarea: „Care este riscul mai mare: mobilizarea, utilizarea armelor nucleare tactice sau pierderea Donbas-ului și a altor zone ocupate în Ucraina?”

Pentru că dacă pierde războiul, continuă Lee pe Twitter, Putin este conștient că-și riscă poziția.

Anunțul lui Putin privind o „mobilizare parțială” sugerează că încearcă să-și țină toate opțiunile deschise – ceva ce analiștii spun că face des, când este confruntat cu o dilemă.

Ce ar putea aduce mobilizarea parțială

Eșecurile Rusiei pe frontul din Ucraina se datorează parțial și accesului limitat la noi forțe militare .

Miercuri 21 septembrie, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a precizat că vor fi mobilizați numai 300.000 de rezerviști din cei aproape 25 milioane pe care îi are Rusia, și numai oameni cu experiență, care oricum nu vor fi trimiși direct pe front, ci „folosiți acolo unde este nevoie”.

„Studenții pot sta liniștiți, nu vor fi mobilizați” așa că „să-și vadă de cursuri”, a mai spus Șoigu.

Potrivit ministrului rus al Apărării, în primele șase luni ale invaziei, Rusia ar fi pierdut aproape 6.000 de soldați, un număr mult sub estimările serviciilor occidentale de informații (care vorbesc de până la 80.000 de militari uciși și răniți) și chiar mai puțin decât a fost raportat pe sursele deschise din Rusia. Dar este pentru prima dată în câteva luni că Moscova dă o cifră.

Sunt nenumărate indicii că armata rusă are probleme cu recrutările, remarcă Todd Prince în analiza pentru Europa Liberă, și că mulți soldați pe front refuză să lupte, parțial din cauza unui ordine militare haotice, parțial din cauza rezistenței neînfricate a ucrainenilor.

Referendumurile din Ucraina ar permite Moscovei să trimită „legal” recruți pe front, scria pe 20 septembrie Rob Lee, analist militar american citat de Europa Liberă. Ar permite Rusiei să recruteze și din teritoriile ucrainene ocupate și ulterior anexate.

„Un număr mare de militari neantrenați și nemotivați nu va fi însă un mare avantaj” pentru Rusia pe frontul din Ucraina, apreciază Rob Lee, în fața unei armate ucrainene motivate, și care dispune de arme sofisticate de mare precizie și care mai ales știe pentru ce luptă.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG