La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri 30 septembrie pentru a discuta atentatele care au avariat grav conductele de gaz Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică.
O a patra fisură, în partea suedeză a conductei, care duce și aceea la mari scurgeri de gaze, a întărit și consolidat ipoteza sabotajului. Asta după ce experții danezi și suedezi au constatat că exploziile au fost simultane și că deci nu pot fi accidentale, ele ducând de altfel la ceea ce unii ecologiști numesc deja cea mai mare poluare cu gaze din istorie.
După Uniunea Europeană, NATO a condamnat la rândul său actul de „sabotaj”
Asta în vreme ce la Bruxelles, Comisia Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei. «Vom forța Rusia să plătească pentru aceste simulacre de referendum», a spus șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, referindu-se la referendumurile forțate care s-au ținut în cele patru regiuni ale Ucrainei ocupate de Rusia (fără a mai socoti Crimeea).
Executivul UE a propus noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv restricții comerciale mai stricte, mai multe liste negre individuale și un plafon al prețului petrolului pentru țările terțe.
Noile propuneri de sancțiuni includ și o listă neagră a cetățenilor UE care fac parte din consiliile de administrație ale unor firme de stat rusești, cum a fost cazul fostului cancelar german Gerhard Schröder, care abia după invadarea Ucrainei a demisionat oficial din posturile pe care le deținea în Rusia, printre altele chiar în conducerea Gazprom și a structurilor de administrare a conductelor Nord Stream.
Consorțiul Nord Stream e dominat de gigantul rusesc al energiei Gazprom, care deține 51% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute în special de firme germane.
Experții occidentali, ba chiar și guvernul Marii Britanii, și-au exprimat de multă vreme temerile că submarinele rusești din Atlantic și din alte ape nordice ar putea căuta să lovească cablurile submarine esențiale pentru funcționarea internetului mondial. Exploziile de săptămâna aceasta fac ca acele temeri să pară mai puțin fanteziste.
Ungaria avertizează că va opune un veto sancțiunilor UE împotriva Rusiei
Deocamdată, însă, Ungaria a declarat că va opune un veto planurilor UE pentru o a opta rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, dacă acestea conțin sancțiuni energetice.
Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orbán, a declarat într-un briefing: „Ungaria a făcut deja multe pentru a menține unitatea europeană, dar dacă există sancțiuni energetice în pachet, atunci nu putem și nu o vom susține. Așteptăm o listă finală, completă de sancțiuni și apoi putem negocia în acest sens. Ungaria nu poate sprijini sancțiunile energetice".
Guvernul de la Budapesta este, de asemenea, în discuții cu Comisia Europeană pentru a-și asigura primirea a miliarde de euro din fondurile UE blocate din cauza problemelor legate de respectarea statului de drept în Ungaria.
Gulyás a spus că se așteaptă ca un acord să fie semnat, deoarece Budapesta este pregătită să-și îndeplinească toate angajamentele asumate față de Comisie.
