Linkuri accesibilitate

Cu „pistolul financiar” la tâmplă, Ungaria începe primele reforme cerute de UE


Premierul Viktor Orbán primind o decorație de stat de la președintele Serbiei Aleksandar Vučić, Belgrad, 16 septembrie 2022.

Pentru prima oară, Comisia Europeană a propus duminică 18 septembrie, ca din finanțarea europeană a Ungariei să se taie 7,5 miliarde de euro, din cauza îngrijorărilor legate de corupție și de regresul în tot ceea ce privește democrația la Budapesta.

Cu „pistolul financiar” la tâmplă, Ungaria începe primele reforme cerute de UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:30 0:00

Aceasta ar fi prima aplicare a noului regulament privind respectarea statului de drept (intrat în vigoare în ianuarie 2021), cunoscut în jargonul UE drept „mecanismul de condiționalitate”, care permite Comisiei Europene să acorde bani din bugetul comun și în funcție de starea democrației într-o țară membră. În cazul Ungariei, cu care Bruxelles-ul luptă de ani de zile tocmai pe aspecte legate de statul de drept și democrație, inițiativa de duminică a Comisiei Europene era cerută de Germania și de țările din nordul Europei, „sătule să-și vadă banii ajungând în fundul buzunarelor apropiaților lui Viktor Orbán”, după cum remarca luni cotidianul francez Libération.

În total, Ungaria lui Orbán ar putea pierde 13,3 miliarde de euro, deoarece Comisia a refuzat deja să aloce Ungariei 5,8 miliarde de euro din fondurile de recuperare post-Covid, o pierdere posibilă reprezentând 10% din PIB-ul Ungariei.

Pe de altă parte, Ungaria poate spera la peste 50 de miliarde de euro de la UE în următorii șapte ani. Din această perspectivă, cele 7,5 miliarde nu mai sunt chiar așa de mult.

Pentru moment însă, e vorba de o propunere, iar Ungaria are timp până la sfârșitul anului să termine o serie de reforme cerute de Bruxelles începute din vară. Reforme gândite să combată corupția și să aducă mai multă transparență în procesul de acordare a contractelor publice, finanțate și cu bani europeni.

În Ungaria, arată datele statistice invocate de Bruxelles, 50% din contractele publice finanțate și cu bani europeni sunt atribuite prin licitații care au un singur ofertant. În restul țărilor din UE acest procent este de sub 15%.

Luni, ministrul ungar al justiției Judit Varga a anunțat că la Parlament a fost trimis primul proiect de lege din cele care ar urma să satisfacă „lista” de cereri a Comisiei Europene. E vorba de un pachet de 17 reforme în total.

„Ungaria va putea intra în 2023 fără să piardă fonduri UE", a asigurat Judit Varga într-o postare pe Facebook.

Proiectul de lege modifică legislaţia cu privire la cooperarea Ungariei cu biroul anti-fraudă al UE, OLAF, garantând că OLAF va primi sprijin din partea reprezentanţilor autorităţii fiscale ungare în investigaţiile sale asupra proiectelor finanţate de UE şi că va obţine acces la date şi documente la faţa locului.

În plus, propunerea schimbă regulile privind structurile care administrează activele statului, obligându-le explicit să lanseze licitaţii de achiziţii publice pentru proiecte şi să înăsprească regulile privind conflictul de interese în managementul lor.

Este cel puțin un gest de bunăvoință față de Bruxelles, pe care guvernul Orbán a tot întârziat să-l facă de la începutul anului, așa că se pare că „argumentul financiar” îi oferă Comisiei Europene o pârghie mai eficientă pentru a încerca să influențeze politica țărilor membre, notează corespondentul Europei libere pe probleme europene Rikard Jozwiak.

Previous Next

XS
SM
MD
LG