Linkuri accesibilitate

NATO și Ucraina, o relație complicată


„Drumul spre NATO”, un mesaj al susținerii intrării Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, Piața Kiev din Sofia, 22 ianuarie 2022
„Drumul spre NATO”, un mesaj al susținerii intrării Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, Piața Kiev din Sofia, 22 ianuarie 2022

Nouă țări din Europa Centrală și de Est au declarat că sprijină cererea Ucraina de a fi primită în NATO printr-o procedură accelerată și au cerut alianței nord-atlantice să livreze Kievului mai multe arme pentru a se apăra împotriva forțelor ruse, care au invadat țara în februarie.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:13 0:00

Declarația, emisă pe 2 octombrie, a fost semnată de liderii Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegru-lui, Poloniei, României și Slovaciei.

Declarația comună vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, pe 30 septembrie, că Ucraina a depus o cerere de aderare la NATO, în regim de urgență.

Cererea a fost depusă imediat după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat anexarea a patru regiuni ucrainene, controlate numai parțial de forțele ruse: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Anexarea abuzivă este considerată o escaladare majoră a conflictului de către Kremlin, pentru că din momentul anexării, orice ofensivă ucraineană pentru a relua teritoriile ocupate poate fi considerată de Moscova drept un atac asupra suveranității Federației. La care, potrivit doctrinei sale militare, poate răspunde cu toate mijloacele, inclusiv arme nucleare tactice.

„Ne reafirmăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean", se arată în declarația celor nouă lideri central și est-europeni.

Totodată, își reafirmă și susținerea fără echivoc pentru deciziile luate la summitul NATO din 2008, de la București, privind „perspectivele Ucrainei de a adera”.

Declarația de la București. Adoptată la summitul NATO din aprilie 2008

La București, liderii NATO au salutat aspirațiile Ucrainei și Georgiei de a intra în Alianța nord-atlantică, dar nu le-au oferit și un calendar clar, un Plan de Acțiune. De atunci, cele două țări nu au mai făcut progrese, iar anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 părea să fi înghețat întregul proces.

Încă anul acesta, în prima fază a invaziei ruse, președintele ucrainean Volodimir Zelenski părea împăcat cumva cu ideea că Ucraina nu avea șanse reale de a fi primită în NATO.

Pe 8 martie, două săptămâni după ce Rusia îi invadase țara, Zelenski declara într-un interviu cu televiziunea americană ABC, că a renunțat la ideea aderării la NATO pentru că „Alianței îi este frică de controverse și de o confruntare cu Rusia”.

Motiv pentru care și-a concentrat toată atenție pe Uniunea Europeană iar în vară a obținut pentru Ucraina statutul de țară candidată, la fel ca și R. Moldova.

Vinerea trecută, întrebat despre noua cerere a Ucrainei de a adera la NATO, de data aceasta în regim de urgență, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a evitat un răspuns direct, remarcă și VOA.

În schimb, a reamintit, într-un interviu cu televiziunea americană, că „orice decizie privind aderarea trebuie luată prin consens, toți cei 30 de membri”.

Stoltenberg a mai spus că recenta victorie a ucrainenilor la Liman, în regiunea Donețk, arată că ofensiva ucraineană progresează iar armata ucraineană este capabilă să respingă forțele ruse.

„Au reușit să reia un oraș nou, Liman, și asta demonstrează că ucrainenii fac progrese, sunt capabili să respingă forțele ruse, datorită curajului, abilităților lor, dar bineînțeles și datorită armelor sofisticate pe care Statele Unite și alți aliați occidentali le furnizează”, a spus Stoltenberg într-un interviu pentru „Meet The Press” de la NBC.

„Iar pentru noi, cel mai bun mod de a contracara recenta anexare de către Rusia a unor părți din Ucraina este de a continua să sprijinim guvernul de la Kiev”, a spus Stoltenberg. „Orcât va fi nevoie.”

Cu toate acestea, este puțin probabil ca procesul formal de aderare a Ucrainei să poată începe în curând, remarcă și portalul „Euractiv, deoarece țările NATO s-au arătat ezitante până acum.

Nu trebuie uitat și faptul că tratatul NATO, în special clauza de apărare colectivă Articolul 5, include prevederi care restricționează acceptarea unui candidat care este în război sau are teritorii în litigiu.

Până acum cel puțin, rezolvarea disputelor etnice sau a disputelor teritoriale externe a fost o precondiție pentru acceptarea oricărui nou membru în NATO.

Din tratat lipsește, pe de altă parte, și orice procedură accelerată de admitere.

Duminică, Mihailo Podoliak, principalul consilier al președintelui Zelenski a scris pe Twitter că 10 țări NATO ar susține aderarea Ucrainei la alianța militară occidentală fără a le numi.

„În 48 de ore de la semnarea cererii [președintelui Zelenski] de a adera la NATO, zece țări din bloc au susținut aderarea Ucrainei la Alianță – în mare parte țări care își amintesc de ghearele otrăvitoare ale imperiului [rusesc]”, a scris Podolyak.

„Suntem recunoscători pentru spiritul lor de inițiativă și responsabilitate. Azi se scrie istorie”, a adăugat el.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG