Limitând în general desfășurarea protestelor acestei formațiuni, autoritățile de la Chișinău au nesocotit prevederile legii cu privire la întruniri, susține Andrei Luntenco, director de Programe la Centrul de Politici și Reforme de la Chișinău, una dintre organizațiile neguvernamentale care au publicat o declarație în acest sens.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Andrei Lutenco a declarat că orice întrunire publică trebuie să fie protejată prin lege și că „este foarte problematic ca autoritățile să intervină într-un protest pașnic care cere demisia guvernării”. Sensul oricărui protest este să permită „de a da voce celor care sunt mai puțini [...] să fie auziți de conducere”, a spus activistul.
În contextul recomandărilor adresate guvernului de către președinta Maiei Sandu sub aspectul „modificării temporare” a legii, astfel ca poliția să poată interveni pentru asigurarea ordinii publice în timpul protestelor, Andrei Lutenco a spus că nedumeririle experților sunt legate de termenul „modificare temporară a legislației”.
„Modificarea temporară a legilor în funcție de conjunctură, a felului în care este restricționat sau e reglementat un drept constituțional este foarte problematică din punctul de vedere al drepturilor omului”, a opinat expertul, calificând acest lucru ca fiind „periculos pentru viitor.”
Cât privește reproșul că protestele ar fi finanțate de Ilan Șor, un politician condamnat în R. Moldova, care se află în Israel, Andrei Lutenco a spus că acest fapt poate „servi ca o probă pentru condamnarea morală a acestor proteste, însă ele nu pot justifica intervențiile organelor de drept”. Legea nu interzice remunerarea oamenilor pentru participarea la proteste, a precizat expertul.
Pe de altă parte, Andrei Lutenco afirmă în interviul pentru Europa Liberă că prin felul cum sunt organizate și gestionate manifestațiile, Partidul „Șor” ar „decredibiliza” noțiunea de protest.
Alte declarații, pe scurt:
- Despre dispersarea protestului: Noi [patru organizații neguvernamentale] am semnat o declarație comună. Am calificat această intervenție parțială a forțelor de ordine ca pe o încălcare a libertății la întruniri, cel puțin în privința persoanelor care erau instalați cu corturile pe trotuar, în afara carosabilului. Intervenția a fost disproporționată. S-a încălcat legea privind întrunirile.
- Despre instalarea corturilor pe carosabil, ca acțiune provocatoare: Da, este o încălcare. Dar pentru asta există articole în Codul contravențional.
- Despre situația geopolitică complicată din regiune, ca motiv de limitare a protestului: În acest caz este important ca autoritățile să justifice cu probe eventualele restricții.
- Despre aspectele morale ale protestului „Șor”: Faptul că protestele ar fi finanțate de Ilan Șor, condamnat de justiția moldoveană, poate servi ca o probă pentru condamnarea morală a acestor proteste, însă nu poate justifica intervenția organelor de drept.
- Despre recomandarea Maiei Sandu privind modificarea prevederilor legale: Nedumeririle sunt legate de formularea „modificarea temporară a legislației”. E un termen paradoxal. Dacă noi modificăm legislația în funcție de cine protestează sau cine e la putere, cine se află în fruntea Chișinăului sau alte localități, acest lucru este periculos pentru viitor.
- Despre ping-pongul responsabilităților între autorități: Acestea sunt vinovate că nu au colaborat în gestionarea protestului. Aș zice că partea care refuză colaborarea dialogul poartă o parte mai mare de vină. Autoritățile nu au fost suficient de explicite atunci când au vorbit despre acțiunile lor. Am văzut, pe alocuri, contradicții sau justificări.
- Despre credibilitatea protestului Partidului „Șor”: Credibilitatea nu e o chestie ce ține de lege. Despre credibilitatea acestui protest trage concluzii fiecare cetățean și, în funcție de asta, acționează. Dacă omul își dă seama că acest protest nu e adevărat, atunci îl ignoră, nu votează cu partidul respectiv, face campanie împotriva lui... Dar asta nu înseamnă că protestul trebuie să fie oprit. Legea există pentru a proteja chiar și proteste mai puțin credibile.
- Despre ce e de criticat în protestele „Șor”: Deranjează că aceste proteste, prin felul cum sunt organizate și gestionate, decredibilizează protestele în general, acest lucru aducând o defavoare principiului dreptului cetățenilor de a-și exprima opinia. Am văzut mai multe exemple de provocări deliberate, inclusiv inspirate de liderul Partidului „Șor”, care nici măcar nu este la protest și nu își asumă vreo responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă la fața locului. Pe de o parte, liderii cheamă oamenii la un protest pașnic, dar, pe de altă parte, recurg la acțiuni de natură să tensioneze situația.
- Despre deosebirile dintre protestele Partidul „Șor” și ale comunității „Occupy Guguță”: Sunt diferite la toate capitolele. Protestele Partidului „Șor”, după cum e dirijat, nu se compară în nici un fel cu altele. Lucrurile stau foarte diferit. Protestele „Occupy Guguță” nu și-au pus ca scop accederea la putere.
- Despre nevoia modificării legii privind întrunirile: Legea noastră este foarte liberală. Ea corespunde standardelor cu privire la libertatea întrunirilor. Legea asta a funcționat în vremuri bune și rele, a asigurat protecție și în timpurile când Moldova se îndrepta spre autoritarism. Ar trebui să fim foarte precauți atunci când avem de gând să „reparăm” ceva ce funcționează.
