În prezent, Republica Moldova are un plan de dezvoltare a Armatei Naționale, și nu de înarmare, precizează Nosatîi. El face referire la doctrina de apărare a Republicii Moldova, care prevede „înzestrarea cu echipamente și armamente în baza suficienței necesare, nicidecum înarmarea excesivă”.
Modernizarea Armatei Republicii Moldova se face atât din ajutoare externe, cât și din bugetul de stat. Până acum, Republica Moldova a primit de la partenerii externi doar tehnică neletală: echipamente medicale, de protecție, de logistică sau IT, afirmă ministrul Apărării în interviul cu Europa Liberă.
Principalele declarații pe scurt:
Siguranța spațiului aerian al R. Moldova: Fără un sistem ce ar permite interceptarea țintelor aeriene, sigur că siguranța spațiului aerian nu este asigurată. În prezent, se folosesc rachete foarte sofisticate, iar sistemele noastre anti-aeriene au fost bune la timpul lor, dar sunt învechite și nu asigură caracteristici tactice ce ar intercepta toate felurile de ținte aeriene.
Înarmarea versus neutralitatea: Statutul de neutralitate nu presupune că Republica Moldova nu are dreptul să aibă un sistem de securitate și de apărare națională. Din contra, presupune că Republica Moldova trebuie să dispună de un sistem de apărare pentru rezolvarea oricărei probleme de sine stătător, fiindcă nu face parte dintr-o bloc sau alianță militară.
Exercițiile militare: În acest an am atras mai multă atenție la exercițiile de pregătire a rezervei, care nu au fost desfășurate pe parcursul câtorva ani, în primul rând, în legătură cu pandemia. După februarie, am văzut o responsabilitate mai ridicată [în rândul rezerviștilor], adică oamenii care au fost citați pentru a veni la cantonamente, în mare parte, s-au prezentat.
Europa Liberă: Dle ministru, am văzut că guvernul ia în calcul o creștere a cheltuielilor pentru apărare pentru anul viitor, cu puțin peste jumătate de miliard de lei, dar această cotă a cheltuielilor totuși nu va depăși 0,5 la sută din Produsul Intern Brut. O sumă mică pentru o armată care se vrea modernizată. De câți bani, totuși, planificați că va beneficia Armata Națională anul viitor și ce își va putea permite suplimentar din aceste surse pe care le va primi în plus față de acest an?
Anatolie Nosatîi: Este o sumă mică, dar foarte importantă pentru Ministerul Apărării, ceea ce ne va permite implementarea proiectelor de modernizare a Armatei Naționale.
Europa Liberă: Modernizare însemnând, mai exact, ce din acești bani?
„Actualmente, armata este dotată cu ceea ce a rămas de la Uniunea Sovietică.”
Anatolie Nosatîi: Să vorbim mai simplu și explicit, ca să înțeleagă toți. Modernizare înseamnă schimbarea acelor echipamente, sisteme, armament vechi pe altele noi. Am menționat de mai multe ori că, actualmente, armata este dotată cu ceea ce a rămas de la Uniunea Sovietică, producție a anilor ‘60-‘80 și care necesită să fie înlocuite.
Europa Liberă: Spuneați că o mare parte din armamentul pe care îl are acum Armata Națională și tehnica militară sunt moștenite de la Uniunea Sovietică, dar, dle ministru, estimativ, cam cât la sută din ceea de ce dispune Armata Națională este sovietic și dacă mai pot fi acestea folosite?
Anatolie Nosatîi: Circa 90 la sută din total este de producție sovietică din anii menționați și care necesită nu modernizare, dar înlocuire, fiindcă nu poți moderniza un ZIL-131 sau un sistem de apărare antiaeriană care a fost produs în 1970.
Europa Liberă: Deci, practic, 90 la sută din ceea ce are acum Armata Națională nu poate fi folosit?
Anatolie Nosatîi: Nu, n-am zis așa. Am zis că necesită să fie treptat schimbat cu echipamente mai noi și mai sigure în exploatare.
Europa Liberă: Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care este și comandatul suprem al Forțelor Armate, a tot spus în ultimele luni că Republica Moldova are nevoie să-și echipeze armata, ca să-și apere cetățenii și statutul de neutralitate și suveranitatea, desigur. Dar s-a elaborat o strategie de înarmare a Republicii Moldova în aceste ultime luni în care, iată, suntem vecini cu războiul pornit de Rusia în Ucraina?
Anatolie Nosatîi: Am menționat că avem un plan dezvoltat, coordonat, care descrie clar necesitățile pentru dezvoltare, dar nu pentru înarmare. Vreau să menționez că doctrina de apărare a Republicii Moldova este o doctrină de apărare și prevede înzestrarea cu echipamente și armamente în baza suficienței necesare, nicidecum nu pentru înarmare excesivă, care ar pune mai multe întrebări pentru ce avem nevoie de aceasta. Noi nu vorbim despre aceasta actualmente, vorbim doar de capacitatea de apărare.
Europa Liberă: Am auzit, la fel, în ultima perioadă mai multe declarații și intenții ale partenerilor Republicii Moldova de a ajuta Armata Națională să se modernizeze și să fie dotată cu cele necesare. În general, cel puțin din câte înțelegem noi, oameni nespecializați în domeniul militar, am putea să zicem că ajutorul militar ar putea să fie împărțit în două categorii mari: armele neletale, inclusiv instruirile sau, poate, modernizarea cazărmilor sau dotarea cu tehnică și căști pentru militarii Republicii Moldova, dar și arme letale. Și acum întrebarea ar fi: dacă Republica Moldova a primit din partea partenerilor externi arme care ar putea să fie considerate letale?
Anatolie Nosatîi: Asistența partenerilor, într-adevăr, poate fi divizată în două categorii – letală și neletală. Toată asistența care a fost din partea partenerilor până acum, inclusiv care este în proces nu doar de planificare, dar și de implementare, este de categorie non-letală. Aceasta se referă mai mult la echipamente de protecție, echipamente din domeniul IT și comunicații, echipamente medicale, echipamente de protecție pentru subunitățile de geniu. O mare parte din aceste echipamente este îndreptată spre logistica Armatei Naționale și aceasta se referă la tot ceea ce poate fi folosit nu doar pentru militari, dar și pentru rezolvarea crizelor care pot apărea pe teritoriul național. Aici mă refer mai mult la asistența cetățenilor la lichidarea consecințelor avariilor tehnogene sau calamităților naturale.
Europa Liberă: Dar ar fi Republica Moldova de acord să accepte arme sau tehnică militară considerată letală, ținând cont că acum s-a schimbat situația de securitate din regiune?
Anatolie Nosatîi: Orice asistență pentru Republica Moldova, pentru Armata Națională este binevenită atâta timp cât este efectuată într-o manieră transparentă și nu vine în contradicție cu Constituția Republicii Moldova.
Europa Liberă: Deci, armele care sunt considerate letale ar contraveni Constituției?
„Statutul de neutralitate nu presupune că R. Moldova nu are dreptul să aibă un sistem de apărare națională.”
Anatolie Nosatîi: În niciun caz nu ar contraveni, pentru că statutul de neutralitate nu presupune că Republica Moldova nu are dreptul să aibă un sistem de securitate și apărare națională. Din contra, presupune că Republica Moldova trebuie să dispună de un sistem de apărare pentru rezolvarea oricărei probleme de sine stătător, fiindcă nu face parte dintr-un bloc sau alianță militară.
Europa Liberă: Dle ministru, de ce altceva mai are nevoie Armata Națională?
Anatolie Nosatîi: Vedeți, este o întrebare complexă, fiindcă am menționat că circa 90% din echipamente nu mai corespund cerințelor unei operațiuni contemporane, de aceea sunt foarte multe neajunsuri la fiecare capitol. Dar noi am definitivat prioritățile de care avem nevoie și volumul acestora, pentru a fi în stare să avem o capacitate de a răspunde prompt la oricare schimbare în domeniul securității militare.
Europa Liberă: Dacă ar fi să numiți trei priorități pentru modernizarea Armatei Naționale, să zicem începând din această clipă, pe care le-ați numi? E vorba, întâi de toate, despre apărarea antiaeriană sau dezvoltarea infanteriei?
„Fără un sistem ce ar permite interceptarea țintelor aeriene, e clar că siguranța spațiului aerian nu este asigurată.”
Anatolie Nosatîi: Prioritățile sunt clar stabilite în Strategia securității militare. Sunt șapte capitole de bază pe care noi le acoperim, inclusiv, în corelare cu programele internaționale. Să luăm, de exemplu, asistența non-letală asigurată de către Uniunea Europeană. Acolo sunt identificate șase programe de bază și este vorba despre protecția cibernetică, comunicații și informatică, comandă și control, transport militar, logistică și acum se discută, e clar că este foarte importantă, și apărarea antiaeriană. Apărarea antiaeriană depășește puțin capitolul non-letal. La capitolul non-letal putem să vorbim despre capacitățile de monitorizare a spațiului aerian și ne referim la diferite sisteme de radar. Fără un sistem ce ar permite interceptarea țintelor aeriene, e clar că siguranța spațiului aerian nu este asigurată.
Europa Liberă: Deci, în acest moment, noi nu putem garanta securitatea spațiului aerian?
Anatolie Nosatîi: Haideți să spunem așa: actualmente se folosesc, în primul rând, rachete foarte sofisticate, iar sistemele noastre de apărare antiaeriană au fost bune la timpul lor, dar acum sunt învechite și nu asigură caracteristicile tactice ce ar intercepta toate tipurile de ținte aeriene.
Europa Liberă: Câte sisteme antiaeriene vechi are Armata Națională a Republicii Moldova?
Anatolie Nosatîi: Nu suficiente pentru îndeplinirea misiunilor de apărare a spațiului aerian. E clar că nu pot să dau date concrete, dar la acest capitol sperăm că în timpul apropiat vom găsi răspunsuri care vor contribui la rezolvarea acestei probleme.
Europa Liberă: Dle ministru, până se fac planificările și se iau deciziile, ce se întâmplă dacă, de exemplu, alte rachete ale Federației Ruse traversează ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova?
Anatolie Nosatîi: Să sperăm că mesajele transmise de către conducerea țării au fost auzite de Federația Rusă. Noi o să urmărim în continuare activitățile din acest domeniu. Totodată, pentru ca rachetele să ajungă deasupra teritoriului Republicii Moldova, ele trebuie să traverseze teritoriul Ucrainei sau al României. Actualmente, țările vecine au întreprins măsuri sporite pentru fortificarea capacităților lor de apărare antiaeriană. Mă refer, în primul rând, la Ucraina. Inclusiv cu asistența partenerilor externi, s-au întreprins măsuri mai bune și vedem că rata de interceptare a rachetelor este destul de mare. Să sperăm că vecinii vor întreprinde măsurile necesare și, chiar dacă vreo rachetă va fi ghidată în direcția teritoriului nostru, n-o să ajungă până la noi.
Europa Liberă: Deci, practic, Republica Moldova acum mizează pe sistemele de apărare antiaeriană ale vecinilor săi?
Anatolie Nosatîi: Eu nu am spus tranșant asta, doar am menționat că, pentru a intra în țara noastră, pe teritoriul național, rachetele trebuie să survoleze teritoriul altor state și e clar că și aceste state vor întreprinde măsurile necesare pentru a nu admite ca rachetele rusești să survoleze spațiul lor.
Europa Liberă: Să vorbim despre vigilența militarilor Republicii Moldova. Cu cât a crescut, de exemplu, numărul exercițiilor militare pe care aceștia le îndeplinesc odată ce a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei?
Anatolie Nosatîi: În ceea ce ține de instruirea militară, noi am atras atenție la aceasta nu doar din februarie anul acesta. Am depus un efort major în acest domeniu inclusiv din luna septembrie anul trecut, când, cu toate restricțiile impuse de pandemia de COVD, cu respectarea măsurilor de rigoare, am mărit numărul de ieșiri de campanii, exerciții de diferit nivel pe teritoriul național. Odată cu ridicarea acestor restricții, am atras o atenție sporită la mărirea numărului de activități internaționale atât la noi, pe teritoriul Republicii Moldova, cât și am acceptat plecarea militarilor Armatei Naționale, în baza planurilor elaborate anterior, la exercițiile la care Armata Națională a participat tradițional peste hotare.
Europa Liberă: Dar nu există în Republica Moldova o intensificare a exercițiilor militare, în contextul războiului din țara vecină?
Anatolie Nosatîi: Instruirea se face în baza unui plan bine dezvoltat care se numește Planul de pregătire de luptă a Armatei Naționale, care vizează pregătirea subunităților pe întregul an. În acest plan sunt clar stipulate ce fel de exerciții, de ce nivel, necesitățile pentru aceste exerciții, am în vedere logistice. Totodată, merge și coordonarea poligoanelor militare pentru desfășurarea diferitelor tipuri de exerciții. În acest an am atras mai multă atenție la exercițiile de pregătire a rezervei, care nu au fost desfășurate pe parcursul câtorva ani, în primul rând, în legătură cu pandemia.
Europa Liberă: Și în ce stare ați găsit rezerviștii Republicii Moldova, acum, că s-au făcut aceste exerciții?
Anatolie Nosatîi: Vreau să menționez că, după februarie, am văzut o responsabilitate mai ridicată. Adică oamenii care au fost citați pentru a veni la cantonamente în mare parte s-au prezentat, cu excepția celor care aveau probleme medicale sau care se aflau peste hotare, ceea ce anterior, sincer vă spun, nu am observat din experiența mea personală.
Europa Liberă: Credeți că ceea ce se întâmplă în Ucraina i-a motivat pe rezerviștii Republicii Moldova să fie mai responsabili?
Anatolie Nosatîi: Am menționat în permanență că am deplina încredere în cetățenii Republicii Moldova și sunt sigur că mulți dintre ei, fără să fie citați, la necesitate vor fi disponibili pentru îndeplinirea misiunii de apărare a Republicii Moldova.
