Cancelarul german Olaf Scholz a lăsat-o să se înțeleagă foarte limpede: cei 27 vor trebui poate să se întâlnească din nou, rapid, peste câteva săptămâni, în noiembrie, urmând apoi încă un summit, în decembrie, cel care va marca sfârșitul președinției europene a Cehiei.
Un nou summit UE, așadar, după cel în curs zilele acestea, care este „summitul de toamnă”. Asemenea ritualuri colective europene sunt vechi, ba chiar înscrise în tratate. Fiecare țară care preia președinția rotativă de șase luni a UE organizează un minimum de două-trei summituri, cel puțin câte unul la începutul și sfârșitul președinției.
Cel „de toamnă” este foarte important pentru țara care deține președinția în a doua jumătate a anului, dar și pentru UE, deoarece vine după perioada de vară în care instituțiile europene sunt închise sau funcționează în mod minor.
Abia încheiatul „summit de toamnă” de joi și vineri, 20-21 octombrie, la Bruxelles, a fost cu atât mai important, cu cât a discutat mari subiecte care pun la încercare coeziunea celor 27: criza energetică, Ucraina și China.
Spinoasa chestiune a gazelor
Nu este prima oară că un summit de o asemenea importanță se încheie fără mari decizii. Cel mai important era ca cei 27 să se arate uniți. Până acum, Europa, care până acum cumpăra 45% din gazul de care are nevoie de la Rusia, a reușit să facă să coboare achizițiile de gaz rusesc la mai puțin de 7%.
Miniștrii energiei din cele 27 de țări membre vor discuta săptămâna viitoare, împreună cu Comisia de la Bruxelles, un mecanism prin care se va plafona prețul gazului, pentru a se ajunge astfel și la o scădere a prețului electricității.
În privința Ucrainei, cei 27 și-au reafirmat sprijinul total adus Kievului; au repetat că UE va instrui militari ucraineni (dintre care 2.000 doar în Franța); și au impus sancțiuni fabricanților de drone iraniene furnizate Rusiei.
UE vrea să numească un «şef al sancţiunilor»
UE a decis și să ia în considerare numirea unui reprezentant special pentru aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei, pentru a se asigura că firmele europene nu eludează sancțiunile împotriva Moscovei folosind intermediari din afara Uniunii Europene.
„De asemenea, avem în vedere să numim un reprezentant pentru sancțiuni, deoarece experiența noastră arată că ar fi foarte util să trimitem un asemenea reprezentant pentru sancțiuni, de exemplu, în țări terțe”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în urma summitului Consiliului European. Ea nu a oferit însă, cel puțin pentru moment, niciun nume pentru un astfel de rol.
Von der Leyen a avertizat că există toleranță zero pentru persoanele care eludează sancțiunile și a adăugat că acei oameni se vor putea confrunta de acum cu sancțiuni în conformitate cu ultimul pachet de măsuri adoptat luna aceasta.
Cei 27 au mai precizat că vor cere Chinei să-și redefinească poziția in politica externă (apropo de sprijinul adus Rusiei).
Conferință UE dedicată Moldovei în noeimbrie
În sfârșit, Emmanuel Macron a mai anunțat, în marginea tuturor acestor decizii, că o atenție deosebită a fost acordată Moldovei, lovită frontal de consecințele războiului din Ucraina. În luna noiembrie, va fi organizată la Paris o conferință dedicată Moldovei, la care este deja invitată președinta Maia Sandu.
Dacă, la încheierea unor negocieri dure, UE a reușit să prezinte un front unit, rămân multe puncte de clarificat, iar negocierile din săptămânile următoare promit să fie dificile.
Cei douăzeci și șapte au convenit să favorizeze achizițiile în comun de gaze la nivelul UE, în ideea că acestea rămân „voluntare”, dar că vor acoperi cel puțin un nivel țintă „obligatoriu” de 15% din obiectivele de umplere a stocurilor UE pentru iarna 2023.
Ei au cerut, de asemenea, „accelerarea negocierilor” cu țări producătoare „de încredere”, precum Norvegia și Statele Unite, pentru a „profita de ponderea economică agregată” a UE, în loc să concureze pe piața mondială cu riscuri care stârnesc febra creșterii prețurilor.
