Autoritățile române par să fi mizat prea mult pe apropierea României de frontul din Ucraina, ca factor determinant în decizia blocului comunitar de a răsplăti Bucureștiul cu acordarea accesului în zona Schengen.
România și-a promovat noua candidatură doar pe aspectul tehnic, spunând că persoanele care intră sau ies din România sunt controlate la documente la fel ca în orice alt stat care e graniță pentru spațiul Schengen; așa cum scrie și în legislația europeană privind această zonă liberă.
Chiar dacă de la București corupția și traficul de persoane nu sunt văzute ca probleme esențiale pentru aderarea la zona de circulație liberă, parlamentarii olandezi, dar și alte instituții guvernamentale internaționale sau organizații non-guvernamentale au semnalat că statul român nu ia măsuri suficiente pentru a limita corupția și activitățile de criminalitate organizată.
„Legarea Schengenului de Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene (n.r. - independența justiției și controlul corupției) nu europenii au făcut-o, ci clasa politică română. De zece ani încoace, politicienii au încercat ipocrit să şantajeze Europa cu intrarea în Schengen ca să scape de monitorizarea pe Justiţie, lucrul care-i interesează cel mai mult”, consideră Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum.
„Nu trebuie să privim eventualele condiții cerute de partenerii europeni ca pe o condiționare, ca pe o limitare a drepturilor noastre. Sunt mai mult niște condiții pe care România și le-a asumat de mult și nu le îndeplinește”, punctează profesorul Cristian Păun.
În prezent, dintre țările membre UE, doar Bulgaria, Croația, Cipru, Irlanda și România nu fac parte din spațiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Ce scrie în rezoluția olandeză
Parlamentarii olandezi solicită guvernului propriu să nu voteze pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, cerând analizarea funcționării statului de drept, scăderea nivelului de corupție și a crimei organizate în cele două țări.
În documentul adoptat de Parlamentul Olandei se precizează că problemele legate de corupție și crimă organizată într-o țară Schengen „poate cauza probleme majore pentru funcționarea controlului de frontieră al țării în cauză și ar putea, prin urmare, să prezinte riscuri de securitate pentru Olanda și pentru întreg spațiul Schengen”.
Așa cum a anunțat Europa Liberă încă de săptămâna trecută, Olanda este singurul stat din Uniunea Europeană care nu acceptă încă aderarea României la spațiul Schengen. Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, denumirea oficială a Olandei, ne-a transmis că încă nu sunt motive care să permită țării sale să fie de acord în 2022 cu aderarea României la zona Schengen.
Traficul de persoane se vede și de la Washington
Raportul Departamentului de Stat al SUA despre traficul de persoane în lume, publicat în luna iulie a acestui an, arată că „România rămâne o țară sursă primară pentru traficul de persoane exploatate sexual și pentru persoanele exploatate prin muncă în Europa”.
Documentul precizează că 77% din victimele identificate în 2021 sunt victime ale traficului sexual, iar traficanții sunt de cele mai multe ori cetățeni români care fac parte din grupurile de crimă organizată.
Aceștia exploatează femeile și copiii români în traficul sexual în România, dar și în țări europene precum Cehia, Finlanda, Franța, Spania și Marea Britanie.
„Interesul infracțional din ultimii ani este orientat mai degrabă către exploatarea femeilor, în sfera prostituției și pornografiei, datele statistice naționale oferind o pondere de 88% din victimele identificate ca fiind de gen feminin”, arată analiza.
Numărul muncitorilor migranți ilegal care au intrat în România din Serbia a fost în 2021 de peste 9.500 de persoane, remarcă Departamentul de Stat al SUA.
România este monitorizată de un deceniu de autoritățile de la Washington în privința traficului de persoane. Departamentul de Stat a anunțat că această monitorizare nu va continua și în 2023, dar România rămâne pe lista statelor cu un nivel 2 de alertă, așa cum a fost în ultimii 10 ani.
Monica Drăguș, purtătorul de cuvânt al Agenției Împotriva Traficului de Persoane, consideră că în ciuda conținutului critic al raportului, România a înregistrat un progres.
„E adevărat, avem victime de origine română în foarte multe țări europene. Țin să menționez, în schimb, că există diferențe notabile între sistemele de notificare a victimelor din statele europene, cel puțin, din cauza faptului că legea penală este diferită în fiecare stat și fiecare stat are un mecanism propriu de identificare și de referire la victime. Și așa sunt situații foarte diferite din punct de vedere numeric de la țară la țară”, a declarat Monica Drăguș.
Portul Constanța, paradis pentru rețelele internaționale
Porturile maritime comerciale din Europa de Sud-Est sunt puncte nodale pentru traficul de cocaină și heroină și pentru comerțul ilegal. Droguri, expediate în principal din America Latină, se găsesc adesea în containerele cu fructe proaspete, mai ales în cele cu banane, se arată în noul raport al Inițiativei Globale împotriva Crimei Organizate care analizează rutele maritime din Balcani.
În raportul realizat de The Global Initiative Against Transnational Organized Crime, principalele concluzii referitoare la România și la Portul Constanța sunt:
- „Portul Constanța este cel mai mare port comercial din Marea Neagră și o poartă de intrare în UE, inclusiv prin fluviul Dunărea. Locația sa și unele elemente criminogene, inclusiv corupția la scară largă în rândul funcționarilor vamali și al portului ofițerii de conducere, au făcut din portul un magnet pentru rețelele criminale românești și străine, mai ales din Turcia și Bulgaria”, spun reprezentanții organizației internaționale.
- Portul românesc este un bun exemplu de „paradisuri sigure” pentru traficanți.
- „Reputația unui port poate face din el un magnet criminal. De exemplu, la un moment dat, trebuie să se fi răspândit vestea că Portul Constanța are o securitate slabă și nu are scanere. Până în 2019, a fost în afara radarului de aplicare a legii ca un potențial hotspot pentru droguri – exact tipul de reputație care l-ar face atractiv pentru traficanții care doresc să exploateze un punct de intrare”, se mai precizează în raportul The Global Initiative Against Transnational Organized Crime.
România printre cele mai corupte trei state din UE
Indicele anual de Percepție a Corupției publicat în ianuarie de organizația Transparency International arată că, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, România rămâne una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană.
Indicele de Percepție a Corupției reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt", iar 100 „deloc corupt”.
Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) și Bulgaria (42 de puncte).
Percepția asupra corupției din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci și prin comparație cu rezultatele din anul 2012, când țara noastră avea 44 de puncte din 100, au precizat reprezentanții organizației printr-un comunicat.
Astfel, percepția cu privire la corupția din sectorul public din România este neschimbată de zece ani.
Din analiza Transperency International reiese că, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achizițiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenței cheltuielilor publice.
Comisia Europeană
Comisia a publicat pe 13 iulie cea de a treia ediție a raportului anual privind statul de drept.
Acesta conține recomandări specifice pentru România și celelalte state membre.
Recomandările referitoare la România vizează în special întărirea sistemului judiciar și a luptei anticorupție:
- Asigurați-vă că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile judiciare, independența, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților, și că ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunile din sistemul judiciar, ținând cont de standardele europene și relevante.
- Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului
- Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor și monitorizarea îndeaproape a impactul noului sistem privind investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.
- Continuarea eforturilor de înființare a unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
În top, la traficul de persoane
Monica Boseff, director executiv al Fundației „Ușa Deschisă”, care are un adăpost pentru femei traficate în București, spune că situația României nu s-a îmbunătățit simțitor.
„România rămâne pe locul I în Europa ca sursă a victimelor traficului de persoane. Suntem pe locul I în Europa la numărul de mame minore. Lucruri care nu se pot disocia, fac parte din aceeași problemă, pentru că parte a acestor mame minore sunt victime ale traficului de persoane.”
Reprezentanta Fundației „Ușa Deschisă” arată că România are multe lucruri de făcut în privința combaterii victimelor traficului de persoane, cu toate că autoritățile spun că au fost înregistrare progrese notabile.
„Nu, nu suntem bine, avem foarte multe de făcut în continuare pe parte de protecție a victimelor, pe partea de recuperare a prejudiciilor, astfel încât victima să poată să primească despăgubirile, compensările în momentul în care se dă sentința. Stăm foarte slab la capitolul instrumentare a cazurilor și sentințe date corect. Avem multe de făcut în continuare”, a declarat Monica Boseff.
Unul dintre puținele documente oficiale ale autorităților de la București care menționează ascensiunea criminalității în România este și proiectul controversat al legilor serviciilor de informații.
Printre multe propuneri care întăresc puterea comunității de informații din România, în pachetul de proiecte se precizează că în categoria amenințărilor la securitatea națională a fost inclusă, suplimentar față de legea în vigoare, și criminalitatea organizată.
