Deputata Marina Tauber a fost eliberată din arest la domiciliu cât să participe la o săptămână de proteste, înainte ca o decizie a Curții de Apel să o plaseze din nou în arest, tot la domiciliu, pe 25 octombrie.
Fruntașă a Partidului Șor, Tauber are o „aură de persoană pătimită”, care „a avut de suferit de pe urma, chipurile, actualei guvernări, fiind cercetată pe nedrept”, dar preluarea frâielor protestului de către ea nu a atins efectul scontat, spune Boțan.
În urma unei îndelungate perioade de arest și arest la domiciliu, Tauber a fost pusă în libertate sub control judiciar, pe 18 octombrie, printr-o decizie a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Până la judecarea apelului, a reușit să conducă mai multe manifestații, culminând cu un marș prin centrul capitalei, pe 23 octombrie. Dar la marș „au venit mai puțin oameni decât în duminica precedentă”, arătând că protestul Partidului Șor nu ia turații, spune Boțan.
Tauber este cercetată penal în două dosare, pentru presupusa falsificare a raportului financiar al formațiunii și acceptare cu bună știință a finanțării formațiunii de un grup criminal organizat. A fost reținută pe 21 iulie, plasată în arest preventiv în penitenciar, iar pe 14 septembrie - în arest la domiciliu, unde revine acum, în urma deciziei Curții de Apel Chișinău, din 25 octombrie.
Tauber respinge acuzațiile și spune că ar fi victima unui presupus dosar politic la indicația președintei Maia Sandu. Șefa statului spune la rândul său că deputatei Tauber și altor colegi din Partidul Șor „le este mai ușor să se victimizeze”, decât să explice proveniența banilor pentru finanțarea formațiunii populiste.
Adâncirea conflictului între Partidul Șor și Partidul Socialiștilor
Înaintea demonstrației din 23 octombrie, Tauber a criticat Partidul Socialiștilor (cu care Partidul Șor a colaborat în trecut) în legătură cu faptul că nu participă la protestul împotriva președintei Sandu. Un deputat socialist, Grigore Novak, a răspuns pe Facebook că socialiștii nu vor participa „la evenimente care pot discredita ideea protestelor, iar, în consecință, să fortifice poziția Maiei Sandu”.
Analistul Igor Boțan vede în spatele acestui schimb de replici o luptă între partidele opoziției moldovene pentru resursele care ar fi puse la dispoziție de Rusia.
„După ce a fost preluat de Igor Dodon, Partidul Socialiștilor a fost întotdeauna conectat la interesele Moscovei în R. Moldova, există o mulțime de dovezi. Dar, probabil, Dodon a pierdut încrederea Moscovei, iar acum Partidul Șor încearcă să devină principalul aliat al Rusiei în R. Moldova”, spune Boțan.
În ciuda acestei rivalități, cele două partide, dar și Partidul Comuniștilor păstrează „multe afinități”, inclusiv refuzul de a denunța agresiunea Rusiei contra Ucrainei și a recunoaște că actuala criză energetică și a prețurilor în R. Moldova reprezintă consecințe ale politicii rusești, mai spune analistul în interviul săptămânal la Europa Liberă.