Linkuri accesibilitate

Ursula von der Leyen: „Moldova este parte a familiei noastre europene și familia se unește în vremuri grele”


Maia Sandu și Ursula von der Leyen, ieșind în fața jurnaliștilor după convorbiri la Chișinău, pe 10 noiembrie 2022
Maia Sandu și Ursula von der Leyen, ieșind în fața jurnaliștilor după convorbiri la Chișinău, pe 10 noiembrie 2022

Uniunea Europeană va face „tot ce-i stă în puteri” pentru a ajuta R. Moldova să depășească actuala criză energetică și să iasă cu bine din iarnă, a declarat la Chișinău președinta Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a anunțat că UE oferă Republicii Moldova un pachet adițional de ajutoare, în valoare de 250 de milioane de euro, pentru achiziția de gaze și compensarea costurilor ridicate la energie pentru populație.

Vorbindu-le jurnaliștilor la o conferință de presă alături de președinta Maia Sandu, pe 10 noiembrie, Von der Leyen a mai spus că R. Moldova este ajutată tot așa cum a ajutat și ea sutele de mii de refugiați ucraineni care i-au traversat teritoriul, fugind de invazia rusească.

„Moldova este parte a familiei noastre europene și familia se unește în vremuri grele”, a spus Von der Leyen.

Este prima sa vizită la Chișinău de când R. Moldova a primit, în luna iunie, statutul de țară candidată la aderarea la UE, în urma unei cereri depuse sub presiunea invaziei rusești în Ucraina, începută pe 24 februarie. Dar abia în iulie 2023 este așteptată o evaluare în vederea începerii unor negocieri de aderare.

Ce ajutoare pentru energie primește R. Moldova

Noile ajutoare de criză anunțate de Ursula von der Leyen la Chișinău se împart în 100 de milioane de euro ca împrumut și 100 de milioane ca grant nerambursabil pentru achiziția de gaze. Alte 50 de milioane reprezintă un suport nerambursabil pentru bugetul moldovean, în vederea compensării cheltuielilor ridicate pentru energie ale populației. Ajutoarele vor fi disponibile din 1 ianuarie 2023.

Comisia Europeană mai colaborează cu Secretariatul Comunității Energetice Europene pentru a crea o „schemă” care ar permite achiziții de resurse energetice pentru R. Moldova.

„Sper că toate aceste măsuri vor asigura sprijinul necesar ca R. Moldova să iasă cu bine din iarnă”, a spus Von der Leyen.

Începând cu 1 noiembrie, R. Moldova își acoperă aproape tot consumul de curent electric din achiziții din România, inclusiv de pe piața spot, unde prețurile sunt ridicate, după ce concernul rus Gazprom a redus livrările de gaze, ducând la oprirea achizițiilor de curent de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), care funcționează pe bază de gaze.

Președinta moldoveană, Maia Sandu, a spus că, în timp ce a atacat armat Ucraina într-un război „care a unit întreaga lume liberă”, Rusia folosește „resursele energetice ca arme împotriva democrației”, inclusiv în R. Moldova, care se confruntă actualmente „cu cea mai gravă criză energetică din ultimele trei decenii”.

Sandu a spus că UE și țările membre, numind explicit România, oferă sprijin R. Moldova pentru a achiziționa resurse energetice și a ușura povara prețurilor suportate de populație. „Și societatea face eforturi” economisind energie, a spus președinta, informând că, în octombrie 2022, consumul de gaze a fost redus în R. Moldova cu 57% față de octombrie 2021, iar cel de curent electric – cu 14%.

Așteptări privind startul negocierilor de aderare

Ursula von der Leyen a spus la Chișinău că, însumate, ajutoarele europene oferite R. Moldova numai în 2022 se ridică la 840 de milioane de euro.

Maia Sandu: De noi de toți depinde cât de repede Chișinăul va fi nu doar capitala unei țări candidate, ci o capitală europeană

În afară de sprijin pentru securitatea energetică a R. Moldova, UE a mai anunțat că îi oferă în 2022 un ajutor militar de 40 de milioane de euro pentru șase domenii de interes: logistică de apărare, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană și comunicații tactice. Autoritățile moldovene au subliniat mereu că ajutoarele nu includ arme letale.

Președinta moldoveană a spus că R. Moldova a mai primit sprijin pentru supraviețuirea producătorilor agricoli, care au dificultăți în a exporta pe piața estică, în urma agresiunii rusești în Ucraina, îndemnând UE să ridice toate restricțiile la importul fără taxe al mărfurilor moldovene.

„Suntem ferm angajați în procesul de reforme, care să ne aducă țara în UE”, a spus Maia Sandu. Șefa statului și-a exprimat speranța că R. Moldova se va bucura de o „evaluare rapidă, în 2023” a progreselor făcute după primirea statutului de țară candidată, așa încât să poată fi lansate negocierile.

„De noi de toți depinde cât de repede vom porni negocierile de aderare și cât de repede va veni ziua în care Chișinăul va fi nu doar capitala unei țări candidate, ci o capitală europeană”, a mai spus Maia Sandu.

Cum vede Chișinăul condițiile pentru pacea în Ucraina

Agresiunea rusă în Ucraina a revenit în repetate rânduri în discursul președintei, care a spus că reinstaurarea păcii în Ucraina „este esențială” pentru R. Moldova.

Sandu a spus că R. Moldova respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și nu recunoaște anexarea teritoriilor sale din Est de către Federația Rusă.

Dar într-un moment în care în presa internațională apar relatări despre tentative de a aduce Ucraina și Rusia la masa negocierilor, Maia Sandu i-a spus Ursulei von der Leyen în fața jurnaliștilor la Chișinău că este nevoie „de unitate și solidaritate la nivel global, pentru a forța Rusia să plece din Ucraina - doar așa vom reinstala pacea”.

XS
SM
MD
LG