El precizează că acest lucru va fi posibil doar dacă autoritățile de la Chișinău vor reuși să îndeplinească toate cele nouă recomandări înaintate de Comisia Europeană în vara lui 2022, odată cu obținerea statutului de țară candidată la UE.
„În cel mai bun caz, eventual, dacă vom reuși să ne facem bine temele pentru acasă până în luna iulie 2023, vom putea miza pe o decizie favorabilă din partea Consiliului European în luna decembrie anul viitor”, spune Mogîldea, amintind că printre condițiile europene sunt domenii precum justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, expertul reamintește că termenul-limită pe care și l-a setat guvernarea de la Chișinău pentru îndeplinirea acestor recomandări este luna iulie 2023, însă atrage atenția că autoritățile moldovene ar trebui să fie realiste, mai ales când e vorba despre reformele din justiție.
„Măsurile care țin de independența justiției, reformele anticorupție vor necesita eforturi largi din partea autorităților și aici s-ar putea să fie nevoite să amâne un pic termenele stabilite, în contextul în care procesul de vetting și pre-vetting ar putea suferi anumite amânări”, estimează directorul adjunct IPRE.
Alte declarații pe scurt:
Responsabilitatea R. Moldova: Nu stă Uniunea Europeană cu lupa pe R. Moldova ca să urmărească dacă reușim să avansăm cu o viteză accelerată sau una medie, ci, mai degrabă, ține strict de responsabilitatea Republicii Moldova de a reuși să facă lucrurile cât mai rapid și eficient, ca să avanseze pe traiectoria aderării la Uniunea Europeană.
Scenariul pesimist pentru negocierile de aderare: O decizie favorabilă aderării ar putea veni în 2024 sau chiar mai târziu. La nivelul UE urmează alegeri europarlamentare în 2024. Dacă noi nu reușim să îndeplinim aceste măsuri către finalul anului 2023, atunci, cu siguranță, din cauza proceselor electorale care vor avea loc în UE, nu va exista cadrul necesar pentru ca să fie aprobată o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare pentru R. Moldova, care trebuie să fie o decizie politică.
Primele progrese la îndeplinirea recomandărilor: Domeniile în care s-au obținut câteva progrese vizibile țin de reforma justiției și de mecanismul de pre-vetting, care deja e funcțional. Da, într-adevăr, procesul nu decurge atât de repede pe cât s-ar dori.
Un alt domeniu este cel al reformei electorale, fiind votate în prima lectură modificările la Codul Electoral. Câteva îmbunătățiri sunt și pe dimensiunea luptei anticorupție, deși sunt mai mult progrese pe domeniul instituțional: numirea unui nou procuror-șef la Procuratura Anticorupție, numirea adjuncților în această instituție și accelerarea procesului de examinare a unor dosare. Aceste lucruri sunt importante, pentru că dacă nu există un management bun, în zadar există legi bune.
Riscuri pentru parcursul european al R. Moldova: Situația actuală din regiune și din R. Moldova reprezintă un risc pentru stabilitatea internă și securitatea statului, dincolo de riscurile pentru procesul de aderare la UE. Atât timp cât nu există stabilitate internă, cât ordinea din interiorul statului este periclitată, nu se poate vorbi despre realizarea reformelor-cheie și avansarea pe traiectoria aderării la UE.
Trebuie urmărit cu atenție ce se întâmplă la Chișinău, care sunt acțiunile Federației Ruse orientate pentru destabilizarea ordinii interne în R. Moldova și aceste acțiuni trebuie combătute pentru a nu distorsiona situația internă.
