„Țările noastre nu doresc că se confrunte cu incidente periculoase la instalațiile noastre nucleare. Toți avem nevoie de protecție la instalațiile nucleare în fața sabotajului rusesc”, a spus Zelenski într-un mesaj video adresat luni 21 noiembrie unei reuniuni a Adunării Parlamentare Alianței Nord-Atlantice care are loc la Madrid.
Zelenski a cerut de asemenea impunerea de către Uniunea Europeană a unor noi sancțiuni contra Rusiei, pentru ceea ce el numește o „politică de genocid” după ce forțele ruse au bombardat instalații de infrastructură de importanță majoră pentru aprovizionarea populației cu electricitate, căldură și apă.
Rusia a negat că atacă în mod deliberat pe civilii ucraineni, dar a recunoscut că a lansat o campanie de bombardare a centralelor electrice și a altor elemente de infrastructură.
Grossi: „Data viitoare nu vom fi la fel de norocoși”
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a afirmat că Ucraina a scăpat la milimetru de un dezastru nuclear, după ce centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei a fost bombardată la sfârșitul săptămânii trecute.
Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc pentru aceste bombardamente, care au avariat clădiri și echipamente.
Șeful AIEA, Rafael Grossi a spus că oricine a bombardat centrala își asumă „riscuri enorme și se joacă cu viața multor oameni”. „Am avut noroc că nu a avut loc un incident nuclear serios, dar a fost cât pe ce. Data viitoare nu vom fi la fel de norocoși”, a spus Grossi.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Grossi a adăugat că nivelurile de radiații au rămas în limitele normale, nu s-au înregistrat victime, iar sistemele de securitate ale centralei nu au fost atinse, deși „bombardamentele au avut loc periculos de aproape de ele”.
Compania nucleară ucraineană Energoatom a pus bombardamentele pe seama armatei ruse, spunând că au fost înregistrate cel puțin 12 lovituri.
De partea cealaltă, ministerul rus al Apărării spune că forțele ucrainene ar fi lansat atacuri asupra liniilor electrice care aprovizionează centrala, iar luni 21 noiembrie purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a repetat aserțiunea Moscovei că Kievul s-ar fi aflat în spatele atacurilor.
Există un risc major de supraîncălzire a combustibilului nuclear
Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc de mai multe ori în lunile din urmă că au atacat centrala, pe care armata rusă a ocupat-o la puțin timp după ce Rusia a declanșat invazia neprovocată în Ucraina, în luna februarie.
Reactoarele centralei construite pe vremea Uniunii Sovietice au fost oprite, dar există un risc major de supraîncălzire a combustibilului nuclear, dacă sistemele de răcire nu au electricitate. Uzina a fost obligată de mai multe ori după declanșarea invaziei rusești să treacă pe alimentarea cu curent electric furnizată de generatoarele de rezervă.
Noile bombardamente de la centrala nucleară Zaporojie au avut loc după ce trupele ruse și-au consolidat apărarea în jurul orașului Zaporojie și în timp ce luptele din regiunea estică Donbas au crescut în intensitate.
Mișcările de trupe ale armatei ruse vin după ce armata ucraineană a eliberat orașul Herson situat la 300 de kilometri sud-vest de centrala Zaporojie.
Tot în regiunea Zaporojie, forțele ruse au bombardat infrastructura civilă din zeci de localități, distrugând 30 de locuințe, a anunțat președinția de la Kiev.
În ultimele săptămâni, armata rusă a bombardat masiv instalațiile energetice ale Ucrainei, lăsând milioane de civili fără electricitate, căldură și apă.
Multe regiuni ale țării, inclusiv Kiev, se confruntă cu întreruperi sporadice, uneori prelungite, în aprovizionarea cu curent electric și căldură, o problemă care s-a înrăutățit odată cu venirea iernii.
Premierul ucrainean Denis Șmîhal anunța la începutul săptămânii trecute că peste jumătate din infrastructura energetică din Ucraina a fost scoasă din funcțiune de bombardamentele rusești.
Podoleak: negocierile cu Rusia ar însemna o capitulare
Încercările țărilor occidentale de a convinge Ucraina să negocieze cu Rusia după seria de victorii militare importante asupra trupelor ruse invadatoare sunt „bizare” și cer efectiv Kievului să capituleze în fața părții care pierde, a afirmat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak, citat de agenția France Press.
„Când ai inițiativa pe câmpul de luptă e puțin straniu să primești propuneri de genul: oricum nu vei putea să faci totul prin mijloace militare, trebuie să negociezi”, a spus Podoleak, adăugând că asta ar însemna ca țara „care își recucerește teritoriile să capituleze în fața țării care le-a pierdut”.
Podoleak a mai spus agenției franceze de știri că Moscova nu a făcut Kievului „nici un fel de propunere directă” privind tratativele de pace, trimițând în schimb prin intermediari sugestii privitoare la negocieri și la o posibilă încetare a focului.
„Rusia nu dorește negocieri. Rusia duce o campanie de comunicare numită «negocieri» pentru a trage de timp (…) pentru ca să-și antreneze forțele mobilizate, să găsească noi arme și să-și întărească pozițiile”, a spus Podoleak.
Consilierul prezidențial ucrainean mai spune că, în ciuda recentelor pierderi de pe câmpul de luptă în estul și sudul Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin crede în continuare că „poate distruge Ucraina”, asta e obsesia lui.
A lăsa Moscova să obțină o întrerupere a luptelor va aduce riscul de a „crea unui conflict înghețat în mijlocul Europei”, a mai spus consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak, citat de agenția France Press.
