În încercarea de a combate fenomenul, autoritățile au aprobat mai întâi o lege anti-bullying, iar apoi - o metodologie care ar urma să fie aplicată în școli, dar recunosc că, deocamdată, măsurile nu sunt eficiente.
Cuvântul englezesc „bully” înseamnă „bătăuș”, „huligan”. Acesta nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociată cu termeni ca „hărțuire”, „intimidare”, „terorizare”.
Bullying-ul este o formă specifică de agresiune, caracterizată prin caracter repetitiv, sistematic, îndreptat împotriva unei persoane care are dificultăți în a se apăra, în scopul denigrării personalității acesteia.
Potrivit directorului Centrului de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, Vasile Coroi, 57% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între de 13-15 ani au participat cel puțin o dată la o bătaie în ultimul an sau spun că au fost hărțuiți cel puțin o dată în ultimele câteva luni.
Autoritățile semnalează că aproximativ 9.000 de cazuri de violență sunt raportate anual în instituțiile de învățământ din R. Moldova.
„În total, cazuri de violență în rândul copiilor sunt în jur de 15.000 anual. Cele mai multe sunt identificate în sectorul educației, dar până acum nu aveam partea de bullying separată nici ca identificare, nici în acel registru care era completat în școli. Nu știm câte dintre acestea au fost cazuri de bullying, întrucât multe cazuri nu au fost semnalate organelor competente, doar puțin peste 10%”, susține Vasile Coroi.
Activități cu profesori, elevi și părinți
Un studiu realizat de Ministerul Educației în 2019 arată că 70 la sută din elevii claselor VI-XII sunt victime a bullying-ului. Ministerul a adoptat o Metodologie privind combaterea și prevenirea bullying-ului în baza legii anti-bullying, aprobate de parlament la începutul acestui an. Autoarea inițiativei legislative, deputata Angela Munteanu-Pojoga, crede că metodologia „va ajuta autoritățile, profesorii, dar și elevii să înțeleagă cum să facă față situațiilor de bullying”.
Documentul prevede ca administrațiile instituțiilor de învățământ să organizeze activități cu profesorii, elevii și părinții, în scopul prevenirii cazurilor de violență fizică sau verbală printre copii, care ar trebui să fie analizate și raportate. Șefa secției juridice de la Ministerul Educației, Rodica Brăguță, spune că la elaborarea metodologiei au participat mai mulți specialiști, printre care și psihologul român Sorina Petrică.
„Nu cred să scadă numărul cazurilor de bullying. Ba dimpotrivă, ne așteptăm să crească, odată cu conștientizarea faptului că există un fenomen, că copilul nu poate fi lăsat să se descurce de unul singur cu problema”, afirmă Rodica Brăguță.
Potrivit specialiștilor, pe termen lung, printre cele mai grave consecințe a bullying-ului sunt suicidul și abandonul școlar. „Cel mai des se întâmplă așa-numită «daună academică», ce poate afecta rezultatele școlare. Copilul nu se mai poate concentra la ore, își pierde dorința de a frecventa școala”, explică Vasile Coroi.
Mecanisme multe, dar ineficiente
Avocata poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, spune că mecanismele de prevenire a bullying-ului funcționează... doar pe hârtie.
„Ce facem noi, ca autorități? [...] facem foarte mult, dar nu avem rezultate...”
„Noi avem multă legislație, avem foarte multe mecanisme, dar copilul rămâne cu problemele sale și asta v-o spun în cunoștință de cauză, pentru că l-am identificat pe copil de când era mic și acum îl găsesc în stradă. Asta vorbește despre eficiența mecanismelor. Ce facem noi, ca autorități? Nu zic că nu facem nimic, facem foarte mult, dar așa cum facem nu avem rezultate”, explică Bănărescu.
Copiii de azi sunt viitorii părinți, de aceea educația anti-bullying ar trebui să înceapă de la o vârstă fragedă, crede ombudsmanul.
„Dacă nu educăm copilul de astăzi, o să ne trezim peste 30 de ani că o să vorbim despre aceeași situație. Totul începe de la grădiniță. Trebuie să eliminăm stereotipurile. Asta e misiunea educației, să pregătească copilul pentru viața adultă”, declară Maia Bănărescu.
Modele de comportament preluate din familie
Psihologa liceului „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău, Valentina Oanța, susține că este foarte important ca părinții să fie implicați în procesul educațional.
„Ce facem ca să-i responsabilizam? Pentru că atunci când discutăm cu ei, părinții opun rezistența cea mai mare, dar știm foarte bine că elevii agresivi au avut un astfel de model de comportament de acasă”, precizează psihologa.
Mihai Slovineanu, profesor la liceului „Spiru Haret” din Chișinău, susține că fenomenul a existat dintotdeauna în școli.
„Trăim într-o societate în care violența face parte din educație, un stereotip care există și, probabil, va mai persista o perioadă, dacă nu se vor aplica măsuri în ceea ce privește nu doar ceea ce se întâmplă în școală, dar și în familii”, menționează profesorul.
Și managerii sunt de părere că ar trebui organizate „parteneriate între părinți, școală și copii”.
„Fenomenul bullying-ului nu va fi eradicat rapid. Va fi nevoie de 5, 10 ani, dar implică și niște cunoștințe psihopedagogice. Profesorii care vin din universități trebuie să fie pregătiți”, atrage atenția Lilia Scutari, directoarea liceului „Aristotel” din Chișinău.
Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de bullying a fost înregistrat anul trecut. Trei tinere, cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani, au agresat o colegă. Fetele au bătut-o cu pumnii și picioarele și au filmat incidentul cu telefonul mobil, iar imaginile au fost publicate pe rețele sociale.
Ulterior, două dintre cele trei au fost condamnate la un an și, respectiv, patru luni de închisoare, dar nu au făcut pușcărie, fiind amnistiate, în decembrie trecut.
