Sindicaliștii se împotrivesc, făcând referire la tratatele internaționale care ar obliga femeile să iasă în concediul de maternitate în a șaptea lună de sarcină, și cer o expertiză din partea Organizației Internaționale a Muncii.
Proiectul de modificare a legislației a stârnit discuții aprinse în cadrul consultărilor publice, la care au participat mai multe parlamentare, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ONG-urilor și Sindicatelor.
Autoarele propun ca „în perioada concediului de maternitate, la cererea scrisă a salariatei, angajatorul să poată dispune continuarea sau reluarea activității de muncă, pentru durata solicitată”. Contractul individual de muncă se va suspenda în ziua în care angajata care lucrează în timpul concediului de maternitate va depune o cerere în scris.
„Pentru perioada concediului de maternitate care se suprapune cu perioada în care femeia a realizat venit asigurat, indemnizația de maternitate se plătește”, se mai arată în proiect.
O altă prevedere propusă de deputate este ca indemnizația să fie calculată din veniturile unuia dintre soți, ale celui care are salariul mai mare, iar femeile care se află la întreținerea soților – să primească indemnizații, chiar dacă nu sunt angajate când ies în concediul de maternitate.
Lucrează la negru sau nu primesc indemnizație
Potrivit legislației în vigoare, indemnizaţia de maternitate se acordă la a 30-a săptămână de sarcină, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi copii - de 140 zile. În cazul sarcinilor cu trei şi mai mulţi feţi, indemnizaţia de maternitate se acordă la termenul de 24 săptămâni de sarcină, pe o perioadă de 182 de zile.
În prezent, femeile care continuă să lucreze în perioada concediului de maternitate sunt lipsite de indemnizație sau, dacă o iau, primesc salariul în plic.
Deputata PAS Maria Pancu, secretara Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, spune că, atunci când era directoare a unei fabrici de textile, le permitea angajatelor însărcinate să muncească atâta cât puteau, însă contrar legii. „Le permiteam să lucreze până să nască. Salariile erau trecute pe alte persoane, dar ele primeau banii”, a povestit deputata.
„Statul are grijă de sănătatea femeii, dar există situații când femeia este sănătoasă și nu are maladii concomitente, nu are riscuri la locul de muncă ce ar putea să afecteze sarcina și, astfel, ea poate să lucreze”, a spus Tatiana Zatîc, șefa secției Politici în domeniul asistenței medicale primare și comunitare, de la Ministerul Sănătății.
Nelea Rusu, coordonatoare de proiecte la UNFPA Moldova, susține că, în acest fel, s-ar diminua plățile neformale. „Aceste proiect extinde oportunitățile pentru viitoarele mămici să își atingă potențialul de carieră, cât și cel legat de fertilitate. Un aspect deloc de neglijat este munca neformală. Nu toate femeile sunt asigurate, astfel că ele nu au parte de concediul de maternitate. Asta înseamnă că fie au renunțat la muncă până a naște copilul, fie au acceptat salariul în plic și au continuat munca, iar acest proiect vine să împiedice aceste nereguli”, a spus reprezentanta UNFPA.
Sindicatele au încurcat maternitatea cu boala
De cealaltă parte, Sindicatele nu sunt de acord cu acest proiect de lege, aducând în discuție legislația internațională și obligativitatea ca femeile însărcinate să meargă în concediu de maternitate.
„Există niște standarde internaționale ratificate de R. Moldova, unde este stabilit un minim de săptămâni obligatorii care trebuie să existe în legislația națională și de care trebuie să se bucure gravidele. Atunci când auzim de la autoare că trebuie să le dăm dreptul de a munci acestor persoane, eu nu sunt de acord, pentru că nu se lezează niciun drept”, a declarat șeful Departamentului juridic de la Confederația Națională a Sindicatelor, Eugeniu Covrig.
Juristul a comparat concediul de maternitate cu cel medical. „Dacă eu sunt în concediu medical și legea îmi spune că obligatoriu trebuie să fiu la tratament, dar nu mă uit ce îmi spune medicul, pentru că mă simt în forță, deși peste o oră pot să intru în comă, înseamnă că pot să invoc același lucru, dreptul de a munci, și vreau să primesc și indemnizația de concediu medical și salariul, pentru că eu mă simt în putere”, a argumentat Eugeniu Covrig.
În replică, reprezentanta Ministerului Sănătății i-a spus că cele două concedii sunt total diferite. „Este diferență între concediul pentru incapacitatea de muncă și concediul de maternitate. Concediul de maternitate merge pe linie separată și plățile de la Casa Națională de Asigurări Sociale se efectuează conform legislației. Nu putem echivala boala cu maternitatea. Maternitatea este un proces fiziologic cu anumite riscuri, în funcție de starea de sănătate a persoanei”, a explicat Tatiana Zatîc.
„Doar femeia trebuie să decidă, nu Sindicatele și nici statul”
De asemenea, juristul de la Sindicate crede că noile prevederi ar putea diminua natalitatea și cere o expertiză din partea Organizației Internaționale a Muncii.
Nu excludem presiuni din partea angajatorului.
„În loc să promovăm natalitatea și să aducem unele garanții suplimentare, noi, dimpotrivă, o vom diminua. Vom fi în situația când salariata singură poate să solicite continuarea activității, dar nu excludem și situația când angajatorul o va presa să muncească în continuare, chiar dacă ea ar trebui să meargă în concediul de maternitate”, a spus Eugeniu Covrig. Asta deși proiectul nu le obligă pe femei să lucreze după 30 de sarcină, doar le oferă această posibilitate.
Și președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică, Margareta Strestian, consideră că acest proiect ar trebui să vină cu o expertiză din partea medicilor, cu privire la riscurile pentru sănătatea gravidelor.
„Este un proiect de lege care trebuie să fie susținut printr-o expertiză medico-științifică, prin care să se să argumenteze de ce în R. Moldova o parte din copii se nasc prenatal, care sunt cauzele care influențează nașterea prematură și dacă există riscuri atunci când femeile fac munci grele”, a menționat sindicalista.
Alina Andronache, specialistă la Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” și mamă a trei copii, afirmă că a avut trei sarcini total diferite. În unele a stat la pat, iar în altele s-a simțit bine până în ultimul moment.
„Nu noi trebuie să decidem, nici sindicatele, nici statul. Doar femeia trebuie să decidă, în funcție de cum se simte ea, iar statul doar să îi ofere posibilitatea să facă propria alegere, să nu fie obligată. Dacă ne uităm la experiența altor țări europene, femeile pot merge la muncă până în a opta lună de sarcină”, a punctat Alina Andronache.
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie votat în două lecturi în parlament. Actualul legislativ are un număr-record de femei în istoria parlamentului moldovean – 40 de deputate din totalul celor 101 legislatori.
