Linkuri accesibilitate

Ce s-ar întâmpla cu oligarhii moldoveni dacă R. Moldova ar urma calea ucraineană a „deoligarhizării”? 


În Ucraina, legea dezoligarhizării a fost adoptată la 23 septembrie 2021, după certuri aprige între putere și opoziție și un atentat asupra unui consilier prezidențial. Președintele Zelenski a promulgat legea pe 5 noiembrie același an.
În Ucraina, legea dezoligarhizării a fost adoptată la 23 septembrie 2021, după certuri aprige între putere și opoziție și un atentat asupra unui consilier prezidențial. Președintele Zelenski a promulgat legea pe 5 noiembrie același an.

Ministrul Justiției spune că, până la sfârșitul acestui an, autoritățile moldovene „trebuie să aibă un concept” despre cum vor să îndeplinească „o promisiune electorală, o doleanță a cetățenilor și o condiție a UE - „deoligarhizarea țării”, fiind tentate să meargă pe calea Ucrainei. 

„Cum facem ca oligarhii să nu mai conteze atât de mult în procesul de luare a deciziilor în domeniul politic, în audiovizual și în domeniul economic?”, se întreba ministrul Sergiu Litvinenco la Forumul de integrare europeană, ținut la Chișinău la începutul săptămânii.

O versiune moldoveană a „Legii Magnitsky”, anunțată tot de Litvinenco, pentru a pune în aplicare pe teritoriul național sancțiunile internaționale împotriva unor oligarhi moldoveni ar fi un prim pas, dar autoritățile nu se vor opri aici: „Avem experiența altor state, avem experiența Ucrainei, care a adoptat o lege de deoligarhizare și, probabil, s-ar putea să mergem și noi pe o astfel de cale”, a spus ministrul.

Europa Liberă a vorbit cu politologul ucrainean Mykola Davydyuk pentru a înțelege ce prevede legea ucraineană a deoligarhizării, dacă aceasta funcționează și ce ar putea prelua din ea Republica Moldova.

„Lipsește «ingredientul» principal – un registru al oligarhilor”

Legea privind deoligarhizarea în Ucraina a fost promulgată de președintele Zelenski în noiembrie 2021.

Întreaga societate ucraineană era de acord în privința deoligarhizării, spune expertul Mykola Davydyuk: „Toată lumea înțelegea că oligarhii exercită influență asupra politicului, că cheltuiesc în acest scop milioane și că sustrag din buget miliarde. Oamenii, pur și simplu, doreau dreptate: ca legea să fie aceeași pentru toți”.

Cu toate acestea, până în prezent, legea nu a intrat în vigoare plenar. Potrivit politologului, există norme ale legii care nu au funcționat „fie din motive politice, fie din cauza războiului”. În plus, încă nu există un „ingredient” principal pentru deoligarhizare – un registru al oligarhilor.

Cine sunt oligarhii?

Potrivit legii, oligarhi în Ucraina sunt considerați cei care îndeplinesc cel puțin trei din patru criterii:

  • participă la viața politică;
  • exercită o influență semnificativă asupra mass-media;
  • sunt proprietari și beneficiari finali ai unei întreprinderi care deține o poziție de monopol pe piață și menține sau consolidează această poziție în decurs de un an;
  • au active în valoare de peste un milion de salarii minime stabilite pentru persoanele fizice apte de muncă (puțin peste 83 de milioane de dolari).

Cine se califică acestor criterii va decide Consiliul național de securitate, în frunte cu președintele Ucrainei.

Oligarhilor li se interzice să finanțele partidele politice și să participe la privatizare. Demnitarii de rang înalt, inclusiv președintele, prim-ministrul și șeful băncii centrale, trebuie să declare afacerile pe care le au cu ei.

Opoziția ucraineană a criticat legea, spunând că aceasta ar putea fi aplicată selectiv pentru a concentra puterea în mâinile șefului statului.

A contribuit războiul mai mult decât legea la combaterea oligarhiei?

Politologul Mykola Davydyuk spune că, odată cu începutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, numărul oligarhilor din țară a scăzut. Mulți au fugit în străinătate în săptămânile dinaintea începerii războiului.

„Deși războiul și-a adus «aportul» în lupta împotriva oligarhilor și mulți dintre oligarhii pro-ruși și ucraineni, pur și simplu, au fugit, publicul înțelege că această lege rămâne importantă și necesară. În societatea ucraineană, despre această lege s-a vorbit atât de mult încât ar fi mai ușor să o aplicăm până la capăt, decât să o anulăm sau să o abandonăm. În caz contrar, toate sentimentele negative față de oligarhi se vor sparge în capul președintelui”, explică Davydyuk.

Pe lângă legea privind oligarhii, explică politologul, este nevoie și de instanțe echitabile, care să nu permită oligarhilor să obțină câștig de cauză: „Legea trebuie scrisă clar și să prevadă chiar ea cum se execută deciziile, dar nu să le lase la latitudinea instanțelor”.

De unde s-a inspirat deja R. Moldova?

Chiar și fără o lege anti-oligarhi dedicată, autoritățile moldovene adoptă deja experiența ucraineană în ceea ce privește gestionarea activelor mediatice ale oligarhilor. O asemenea prevedere este inclusă în proiectul „Legii Magnitsky”, pe care doresc să îl adopte în Parlament până la sfârșitul acestui an.

Dacă în Ucraina legea privind oligarhii a dus la faptul că activele media ale oligarhului Rinat Ahmetov au fost transferate în proprietatea statului, în R. Moldova proiectul de lege spune că licențele canalelor TV care aparțin persoanelor supuse sancțiunilor internaționale sau afiliaților acestora pot fi retrase de către Consiliul Audiovizualului. Iar dacă postul TV promovează imaginea unei persoane sancționate, licența va fi retrasă „în mod obligatoriu”.

De ce avem nevoie de deoligarhizare?

La 23 iunie, R. Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Georgiei i s-a promis statutul, dacă îndeplinește mai întâi o serie de condiții.

Toate cele trei țări trebuie să-și realizeze „angajamentele pe calea deoligarhizării”, dacă vor să înceapă negocierile de aderare, ceea ce implică eliminarea influenței excesive a intereselor personale de îmbogățire asupra vieții economice, politice și sociale.

Ucraina a adoptat o lege împotriva oligarhilor în noiembrie 2021, iar Parlamentul Georgiei - în luna noiembrie a acestui an. Republica Moldova abia urmează.

  • 16x9 Image

    Denis Dermenji

    Scriu pentru versiunea de limbă rusă și română a site-ului Europa Liberă Moldova, despre conflictul transnistrean și procesul de reglementare, dar și despre temele de actualitate din R. Moldova. Din 2018 până în 2021 am lucrat la Moldova 1 și Jurnal TV. În 2022,  fiind jurnalist la newsmaker.md, am scris și am filmat reportaje din regiunea Kiev, în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

XS
SM
MD
LG