„Nu e secret că în foarte multe licee din R. Moldova, în special în zonele rurale, se creează o singură clasă de liceu și aceea, cu profil umanist. În opinia noastră, a celor din inginerie și din științele fundamentale, dacă nu se vor lua măsuri, efectul va fi dezastruos”, a spus rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, la consultările publice a planului de acțiuni al guvernului în domeniul educației pentru anul 2023.
Viorel Bostan susține că pentru R. Moldova este un lux divizarea claselor pe profil real și umanist. Mai mult decât atât, el consideră că programele școlare la matematică, fizică, chimie și biologie au fost ciopârțite, iar rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare pentru prima promoție de studenți care au învățat la liceu la profilul umanist după noul curriculum.
Vom rămâne o colonie de tehnologie și nu vom fi o țară care va dezvolta cercetarea.
„Educația la matematică s-a oprit pe la funcția pătratică, fără trigonometrie, fără elemente de derivată sau integrală. Va trebui să revedem curriculumul la aceste profiluri, să avem matematică obligatorie cel puțin cinci ore pe săptămână, să avem un curs integrat de chimie, biologie, fizică obligatorie pentru toată lumea, fiindcă, altfel, vom rămâne o colonie de tehnologie și nu vom fi o țară care va dezvolta cercetarea. Și atunci nu vom avea nici doctoranzi și nici cercetare în aceste domenii extrem de importante”, a explicat rectorul UTM.
„E foarte greu să înveți matematică, biologie, chimie doar din teorie”
Rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), Igor Șarov, care a fost ministru al Educației în anii 2017-2019, spune că numărul elevilor din licee a scăzut semnificativ, în general.
„În 2020 existau 180 de licee care corespundeau Codului educației și aveau mai mult de două clase de liceu. 90 care aveau o singură clasă de liceu, iar în 40 admiterea în clasa a 10-a nu s-a făcut”, a precizat Igor Șarov.
Dumitru Juraveli, reprezentantul Rețelei naționale a consiliilor locale ale tinerilor din R. Moldova, a explicat de ce majoritatea elevilor fug de profilul real.
„E foarte greu să înveți matematică, biologie, chimie doar din teorie, neavând programe adaptate la domeniul de cercetare, informații și multe altele. Ministerul Educației trebuie să se gândească cum să trezească curiozitatea tinerilor, așa cum au făcut vecinii din România”, a spus tânărul.
Speriați de examenele de Bacalaureat
Că tinerii nu sunt tentați să meargă la profilul real confirmă și directoarea Liceului Teoretic „Ion Pelivan” din satul Răzeni, raionul Ialoveni, Aliona Baidan. Aceasta spune că, în ultimii ani, în instituția pe care o conduce, numărul elevilor de liceu s-a înjumătățit, iar doi ani la rând nici nu au fost formate astfel de clase.
Una dintre explicații este că elevii se tem că nu vor face față programei școlare de la profilul real și nu vor reuși să ia examenele de Bacalaureat. Pentru a intra la facultate și a prinde un loc finanțat de la bugetul de stat, ei au nevoie de o medie cât mai mare, așa că unii urmează profilul umanist în liceu, iar apoi aplică la o specialitate tehnică la universitate. Tot din frica de a nu trece Bacalaureatul, mulți elevi nici nu merg la liceu după clasa a IX-a.
Datele prezentate de Ministerul Educației arată că, în anul de studii 2021-2022, au finalizat studiile gimnaziale în jur de 32.000 de elevi. Dintre aceștia, doar 42 la sută au mers la liceu. Ceilalți au optat pentru diferite meserii din școlile profesionale și colegii.
Secretarul de stat al Ministerului Educației, Adriana Cazacu, spune că instituțiile de învățământ au tot mai puțini elevi în general, și nu doar la ciclul liceal. „În anumite licee din republică se formează doar o singură clasă de liceu și, întrucât mai mulți copii optează pentru profilul umanist, se ajunge la această situație”, a explicat Adriana Cazacu.
Nu are cine preda științele exacte
Nu doar lipsa elevilor la profilul real este o problemă, ci și a profesorilor care să predea aceste materii. Puținii specialiști rămași în sistem sunt de vârstă pensionară, iar tinerii nu sunt interesați să devină profesori de matematică, fizică sau chimie.
„Cine o să predea științele exacte? Avem acum în subordine și institutele Academiei de Științe la USM, avem savanți valoroși, dar sunt la vârsta pensionară. Tinerii, însă, nu vin în știință. Trebuie să vedem cum putem să stimulăm formarea profesorilor de matematică fizică, chimie”, a spus rectorul USM, Igor Șarov.
Rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, a confirmat Europei Libere că tendința de înmatriculare la specialitățile pedagogice cu profil exact este în descrește.
„La biologie, matematică-informatică și fizică-informatică am avut anul trecut în jur de 93 de absolvenți la zi. La fără frecvență, au absolvit aceste programe 110 persoane, la biologie-chimie - 170 și la științe reale-științe ale naturii - 93”, a declarat Alexandra Barbăneagră.
Doar 40 la sută dintre absolvenți s-au angajat în câmpul muncii. „La frecvență redusă vin mai mulți pentru că sunt după colegiu, unii deja au studii superioare, activează în câmpul muncii. Tendința, spre regret, este de descreștere la aceste specialități. Sunt în jur de 8-10 persoane în grupă. Universitatea încearcă să facă unele schimbări în aceste programe, dar ele nu sunt în top, nu-i atrag pe tineri”, spune managera universității pedagogice.
Și în acest an de studii, lipsa profesorilor în școlile din R. Moldova este suplinită de pensionari. Numărul de posturi vacante în instituțiile de învățământ, anunțate în septembrie 2022, era de 2.161, cu aproape 200 mai mult decât în anul precedent. Criza de cadre se resimte cel mai mult în raioanele Ungheni, Hâncești, Nisporeni, Călărași și Ialoveni.
