La câteva luni de la comasarea acestora în cadrul reformei învățământului superior, care s-a lăsat cu proteste și nemulțumiri, Europa Liberă a vorbit cu rectorii universităților-gazdă pentru a vedea cum au decurs primele luni de „conviețuire”.
Rectorul Universității Tehnice, Viorel Bostan, spune că numărul real al studenților de la Universitatea Agrară este de 1.569, și nu de 3.000, așa cum declara fosta administrație. Jumătate dintre ei, adică aproape 800, învață acum la fără frecvență.
Am găsit state de personal umflate, adică erau angajați, dar nu veneau la serviciu.
„Frecvența redusă este privită așa: nici nu înveți, dar cică înveți. Acesta este un semnal că acolo calitatea studiilor era foarte slabă. Am găsit state de personal umflate, oameni care nu erau pe posturi, adică erau angajați, dar nu veneau la serviciu”, a declarat Europei Libere Viorel Bostan.
Rectorul susține că s-a adresat organelor de drept pentru a ancheta aceste cazuri. Europa Liberă a încercat să obțină o reacție de la fosta administrație, care a refuzat să comenteze.
După comasare, din 300 de cadre didactice de la Universitatea Agrară au rămas numai 80. În acest an de studii, s-au făcut înmatriculări doar la Științe Agricole, Silvice și ale Mediului și la Medicină Veterinară, celelalte facultăți fiind absorbite de cele existente la UTM.
Jumătate din blocurile de studii, conservate
Viorel Bostan spune că toate proprietățile Universității Agrare aparțin acum UTM și sunt într-o stare deplorabilă.
Administratorul acestora, Rodion Coșalîc, a făcut pentru Europa Liberă un tur al blocurilor de studii rămase pustii. Ușile aulelor sunt sigilate, iar pe holuri bate vântul, la propriu, întrucât clădirile au fost deconectate de la încălzire.
„Suntem în incinta Facultății de Economie, care, pe moment, este debranșată de la energia electrică, cea termică și de la sistemul de apă. Aici, avem o fostă aulă a Facultății de Economie. Sunt patru în acest bloc, unde studenții făceau lecțiile de curs. Are o capacitate de 180 de locuri. Din păcate, au fost conservate pentru că nu sunt studenți. În total, din șapte blocuri, trei sunt conservate, unul – parțial”, a povestit șeful adjunct al direcției tehnice de la UTM.
Administrația UTM intenționează să izoleze termic toate blocurile moștenite de la Universitatea Agrară, să schimbe geamurile, sistemul de încălzire și să repare acoperișurile.
„Este foarte important să asigurăm confortul termic în clădirile respective. Acelea pe care le-am păstrat conectate la agentul termic sunt oricum foarte reci. Geamurile sunt învechite, suflă vântul prin ele, caloriferele nu încălzesc, de aceea, pentru noi, la prima etapă, pentru anul 2023, este important să asigurăm eficiența energetică a acelor clădiri, ca oamenii să poată lucra”, a precizat rectorul Viorel Bostan.
Campusul va deveni „un fel de Tekwill în agricultură”
Potrivit lui, blocurile Universității Agrare rămase libere vor fi folosite tot pentru scopuri educaționale. În colaborare cu Ministerul Agriculturii și cu câțiva parteneri externi, urmează să fie elaborat un concept modern al campusului, bazat pe inovații în științe agronomice, silvice și ale mediului. O parte din proiecte vor fi finanțate de USAID, altele - din programele de stat.
„Vom aduce acolo asociațiile patronale din agricultură, mai multe organizații. Vom crea un centru de excelență, cum sunt Tekwill sau ZipHouse, pe care le avem deja și care au adus plus valoare universității. Va fi un fel de Tekwill în agricultură”, a explicat Bostan.
Din 1 ianuarie, și Universitatea de Stat din Moldova (USM) are oficial în subordinea ei Academia de Administrare Publică și 13 institute ale Academiei de Științe.
„Conform hotărârii de guvern, s-a încheiat transferul instituțiilor. Procesul a decurs bine, cu înțelegere. Activăm în condiții normale, am avut o admitere în acest an. Profesorii au fost încadrați în departamentele universității”, a declarat Europei Libere rectorul USM, Igor Șarov.
Rectorul crede că procesul de comasare ar trebuie să decurgă natural și cu multă grijă față de patrimoniul primit suplimentar. „Noi la universitate nu am avut cazuri de nemulțumiri, dar ele pot să apară întotdeauna”, a menționat Șarov.
„A fost o idee bună, pentru că s-au optimizat cheltuielile”
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” a absorbit Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în Chișinău), Institutul de Științe ale Educației și Institutul de Formare Continuă. Rectora Universității „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, a spus Europei Libere că după, ce spiritele s-au liniștit, reforma instituțiilor universitare a început să dea roade.
„A fost o idee bună, pentru că s-au optimizat cheltuielile după numărul de studenți. Și noi, și Universitatea din Tiraspol aveam programe similare, numărul de studenți era în descreștere, din cauza situației demografice pe care o cunoaștem toți. S-au conjugat catedrele, au crescut posibilitățile și lucrurile acestea se vor vedea în timp”, a explicat rectora.
Ea susține că, în aceste câteva luni, a avut o colaborare bună cu fostele echipe manageriale. „Emoția care a fost comună pentru toate instituțiile era legată de pierderea identității. Acesta a fost punctul vulnerabil și atunci a trebuit să comunicăm mai mult, să le arătăm beneficiile reformei”, a precizat Barbăneagră.
Potrivit ei, toate cadrele didactice și-au păstrat locurile de muncă. Totodată, pentru toate cele patru instituții a fost creată o singură secție de resurse umane, una de contabilitate și una de gospodărie, iar universitatea numără acum opt facultăți.
„Spre exemplu, și Universitatea din Tiraspol, și «Creangă» aveau Facultatea de Filologie și Istorie. Ambele instituții aveau Facultatea de Științe ale educației. «Creangă» nu avea trei facultăți care erau la cealaltă universitate, dar existau catedre specializate și atunci aceste catedre, de Geografie, de Matematică, de Informatică au trecut la facultățile Universității din Tiraspol”, a exemplificat Alexandra Barbăneagră.
Peste o mie de studenți de la Universitatea de la Tiraspol au fost înmatriculați la Universitatea „Ion Creangă”. În total, instituția are acum 8.600 de studenți și s-a ales, în urma comasării, suplimentar cu patru blocuri de studii și două cămine studențești.
„Universitatea «Creangă» avea șase blocuri, acum avem 10. Aveam cinci cămine, deja avem șapte. În unul din cămine, de pe strada Doina, care aparținea Institutului de Științe ale Educației sunt cazați acum refugiați ucraineni. Toate celelalte sunt funcționale”, a spus rectora.
În urma comasărilor, în loc de 16 instituții de învățământ superior publice au rămas 11. Ministerul Educației a motivat reforma prin scăderea continuă a numărului studenților și a promis că, după concentrarea resurselor, mai mulți bani vor fi investiți în modernizarea instituțiilor, iar studenții și cadrele didactice vor avea parte de condiții mai bune.
