Duminică, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a dat de înțeles că Ankara ar putea fi de acord ca Finlanda să adere la NATO înaintea Suediei, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu autoritățile de la Stockholm.
„Este posibil să transmitem Finlandei un mesaj diferit (cu privire la cererea lor de aderare la NATO), iar Suedia va fi șocată când va vedea mesajul nostru. Dar Finlanda nu ar trebui să facă aceeași greșeală pe care a făcut-o Suedia", a declarat Erdoğan într-un discurs televizat difuzat duminică.
Suedia și Finlanda au depus anul trecut o cerere de aderare la NATO după invazia Rusiei în Ucraina și au nevoie de aprobarea tuturor țărilor membre pentru a adera. Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea țărilor nordice.
Turcia spune că Suedia, în special, adăpostește ceea ce Ankara consideră a fi militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis, care a luat armele împotriva statului turc în 1984.
„Am dat Suediei o listă de 120 de persoane și le-am spus să îi extrădeze pe acei teroriști din țara lor. Dacă nu îi extrădează, atunci ne pare rău pentru asta", a declarat Erdoğan, referindu-se la acordul încheiat de Turcia cu Suedia și Finlanda în iunie anul trecut cu privire la cererea de aderare la NATO.
Turcia a suspendat săptămâna trecută discuțiile NATO cu Suedia și Finlanda după un protest la Stockholm, în care un politician de extremă dreapta a ars un exemplar al Coranului.
Negocieri și târguri politice
Protestele de sâmbătă 21 ianuarie de la Stockholm împotriva Turciei și a candidaturii Suediei de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au sporit tensiunile cu Turcia, de al cărei sprijin are nevoie Suedia pentru a obține intrarea în alianța militară.
„Cei care permit astfel de blasfemii în fața ambasadei noastre nu se mai pot aștepta la sprijinul nostru pentru aderarea lor la NATO”, a afirmat Erdoğan după o ședință de guvern. „Dacă îi iubiți atât de mult pe membrii organizațiilor teroriste și pe dușmanii islamului și îi protejați, atunci vă sfătuim să le solicitați sprijinul pentru securitatea țărilor voastre”, a mai spus el, după manifestația de la Stockholm.
Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că țara sa dorește să restabilească dialogul NATO cu Turcia, dar ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat joi că nu are sens să se reia discuțiile.
Cavusoglu a mai spus că nu există „nicio ofertă de a evalua separat aderarea Suediei și Finlandei la NATO”.
Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, dar toate cele 30 de state membre trebuie să le aprobe cererea. Ankara declarase mai înainte că Suedia, în special, trebuie să adopte mai întâi o poziție mai clară împotriva a ceea ce Turcia consideră a fi teroriști, în principal militanți kurzi și un grup pe care îl consideră vinovat de o tentativă de lovitură de stat în Turcia în 2016.
Statele Unite încearcă să convingă Turcia să accepte și aderarea Suediei. Autoritățile de la Ankara cer, pe de altă parte, Casei Albe să dea dovadă de hotărâre și să aprobe vânzarea de avioane F-16, în valoare de 20 de miliarde de dolari către Turcia, ținând cont că această decizie are mulți critici în Congres. Turcia susține, cel puțin public, că între livrarea de avioane și poziția față de aderarea noilor solicitanți la NATO nu ar trebui stabilită o legătură.
În Congres, președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, Bob Menendez se opune livrării avioanelor către Turcia, iar opoziția Ankarei față de aderarea Suediei și Finlandei la NATO, întărește aceste temeri.
