Decizia a fost luată după ce 134 de parlamentari au votat pentru și 25 împotrivă, pe 1 februarie, în urma unei rezoluții care susținea propunerile combinate ale partidelor Bulgaria Democratică și Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB).
În rezoluție se spune că „orice negare, justificare sau subestimare a acestui genocid batjocorește memoria milioanelor de oameni care au pierit”. De asemenea, rezoluția solicită ca ultima sâmbătă din noiembrie să fie declarată zi de onorare și de comemorare a victimelor foametei, cunoscută sub numele de Holodomor.
Holodomor – o privire dinspre 2018
Membrii partidului de extremă dreapta Vazrajdane (Renaștere) și ai grupurilor parlamentare ale Partidului Socialist Bulgar (BSP), care adoptă adesea poziții pro-ruse, s-au pronunțat împotriva adoptării rezoluției.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința față de Bulgaria pentru declararea Holodomorului drept genocid, afirmând pe Twitter că astfel sunt comemorate „milioanele de victime ale Holodomorului și este restabilită justiția istorică”.
Gestul de solidaritate al Bulgariei „va fi mereu amintit în Ucraina”, a adăugat el.
Kievul a îndemnat comunitatea internațională să declare oficial Holodomorul drept genocid, în timp ce Ucraina se confruntă cu invazia totală în curs de desfășurare a Moscovei.
Holodomorul s-a petrecut când unitățile de poliție ale lui Stalin au forțat țăranii din Ucraina să se alăture fermelor colective, rechiziționându-le cerealele și alte produse alimentare.
Istoricii spun că eșecul de a recolta în mod corespunzător culturile din Ucraina în 1932, sub conducerea sovietică defectuoasă, a fost cauza principală a foametei.
Se estimează că până la nouă milioane de oameni au murit în urma execuțiilor, deportărilor și înfometării în timpul campaniei din epoca lui Stalin.
Demersul Adunării Naționale bulgare vine la șase săptămâni după ce Parlamentul European a votat cu o majoritate covârșitoare pentru a recunoaște foametea ca genocid.
Rezoluția adoptată la 15 decembrie a calificat-o drept o „foamete artificială” cauzată de „o politică deliberată a regimului sovietic”.
Kostadin Kostadinov, liderul grupului Vazrajdane din Adunarea Generală bulgară, a recunoscut că a avut loc „un masacru prin înfometare a milioane de oameni” în Uniunea Sovietică în 1932-1933, dar a spus că obiectivul acțiunii nu viza etnia victimelor, ci mai degrabă clasa lor socială. Borislav Gutsanov de la BSP s-a opus ca propunerea să fie supusă la vot.
Anterior, pe 1 februarie, grupurile Vazrajdane și BSP au părăsit sala de ședințe, în timp ce colegii lor au marcat Ziua de comemorare a victimelor regimului comunist din Bulgaria.
