Sub titlul „Scrisoare incendiară către Guvernul federal” ziarul de bulevard „Bild” a publicat zilele trecute un articol în care susţine că exectivului german ar fi eşuat, în ceea ce priveşte politica faţă de migranţi.
Pentru a-şi completa această teză, vehiculată şi cu alte ocazii, tabloidul, specializat pe scandalizare prin hiperbolizare, acuză guvernul că stimulează venirea migranţilor în Germania. Scrisoarea pe care o citează gazeta de scandal există într-adevăr. Ea a fost semnată de mai mulţi politicieni din landul Hessa. Aceştia se plâng de faptul că numărul locuinţelor disponibile a scăzut dramatic.
Situaţia cazărilor a devenit o problemă majoră şi din cauza numărului foarte mare de refugiaţi sosiţi în ultimul timp în Germania. În esenţă, semnatarii solicită ajutor din partea guvernului federal pentru a rezolva situaţia. Totodată, ei cer şi o modificarea politicii de primire a persoanelor care solicită şederea în ţară.
După ce, în 2015, au sosit aproximativ un milion de refugiaţi, tema migranţilor, azilanţilor şi refugiaţilor a fost masiv instrumentalizată. Mai ales de către partidele şi organizaţiile naţionaliste.
Problematica migraţiei şi controversele legate de acest subiect s-au reaprins, după ce anul trecut au sosit şi peste un milioan de ucraineni.
Această temă spinoasă preocupă şi partidele care se află în campania electorală în landul Berlin, unde pe 12 februarie vor avea loc alegeri regionale. (Cf. „Campanie electorală, umbrită de incidentele violente din noaptea de revelion la Berlin”.) În toate programele celor 33 de partide care speră că vor obţine un mandat în parlamentul regional există pasaje legate de chestiunea migraţiei.
Făcând abstracţie de tendinţele xenofobe tipice pentru formaţiuni extremiste de dreapta (ca Partidul Naţional-Democrat, NPD, sau Partidul Republican), dintre partidele care vor intra cu siguranţă în viitorul parlament numai cel naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), are pe agenda sa electorală soluţii radicale. În stil agresiv populist, AfD propune înfiinţarea unui „oficiu de repatriere” („Landesamt für Rückführung”) care se va ocupa de repatrierea azilanţilor care au sosit după 2015 în Germania. Acest program reflectă, bineînţeles, linia federală a partidului.
Partidele democratice cu şanse de intrare în parlament au propuneri diferenţiate. Uniunea Creştin-Democrată, de exemplu, pledează pentru un aşa numit „contract de integrare” („Integrationsvereinbarung“). Contractul, semnat de migranţi, prevede ca nerespectarea ordinii social-politice din Germania să fie sancţionată prin ridicarea dreptului de şedere.
Partidul Social-Democrat propune anularea unor reguli rigide prin care anumitor categorii de migranţi le este interzis să muncească. Liberalii merg şi mai departe cerând prevederi similare pentru toate categoriile de migranţi, indiferent dacă e vorba despre azilanţi sau refugiaţi.
Partidul Ecologist susţine desfiinţarea taberelor de primire în care sunt obligaţi să locuiască migranţii după sosire. Totodată, ecologiştii propun transformarea Oficiului de land pentru Probleme ale Refugiaţilor („Landesamt für Flüchtlingsangelegenheiten” - LAF) într-un Oficiu de Cazare („Landesamt für Unterbringung”).
Partidul Stângii (Die Linke) respinge, în general, orice formă de repatriere a refugiaţilor. Inclusiv a celor 600 de cetăţeni din Moldova care nu au obţinut dreptul de şedere la Berlin. De aceea, propune implementarea unor programe multiple de sprijin pentru refugiaţii din Siria, Irak şi din Bosnia.
Potrivit ultimelor sondaje (alte sondaje aici) în viitorul parlament al landului Berlin ar intra Uniunea Creştin-Democrată (CDU) pentru care ar vota circa 23 la sută dintre alegători. Partidul Social-Democrat (SPD) care în prezent deţine şefia executivului din landul Berlin ar obţine numai 19 procente.
Tot cu 19 procente este cotat şi Partidul Ecologist care face parte din alianţa tripartită a Berlinului, alături de Partidul Stângii. O continuare a coaliţiei devine tot mai incertă. Asta din cauza faptului că pentru Partidul Stângii, calificat, de obicei, ca succesor al partidului conducător din defuncta Republică Democrată Germană ar vota numai 11,8 la sută dintre cei chemaţi la urne.
Celelalte două partide care vor intra în Parlament, Partidul Liberal (FDP) şi partidul-naţionalist autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) ar obţine 6 procente, respectiv 11 procente.
