Doar că, între timp, nimic nu s-a schimbat, iar situația acestor școli a devenit și mai dificilă. Cel puțin, asta au declarat Europei Libere directorii mai multor gimnazii, printre care și Vera Ciornea din satul Buciumeni, care spune că face, în fiecare an, demersuri la Consiliul raional Ungheni pentru ca autoritățile locale să ajute cu bani gimnaziul.
Să mai facem ceva pentru școală, nici nu poate fi vorba...
„Nu ne ajung banii de la stat. Mereu avem deficit la buget. Am avut și 170.000 de lei deficit la salarii. Să mai facem ceva pentru școală, nici nu poate fi vorba. Ne ajung numai să luăm cărbune și lemne pentru încălzire și ceea de ce avem nevoie stringent, pentru cantină sau câte ceva din detergenți”, povestește Vera Ciornea, directoarea gimnaziului „Vladimir Cimpoieș”, din satul Buciumeni, raionul Ungheni.
Școala din Buciumeni are un buget anual de circa un milion de lei. Aici învață 130 de copii, însă clădirea este prevăzută pentru 320 de elevi. „Suntem conștienți de faptul că, în loc 320, sunt 130 de copii plus alți 50 de la grădiniță, pentru că o aripă a școlii este ocupată de grădiniță. Deci, în jumătate decât ar trebui. Supraviețuim de la o zi la alta. Nu ne putem dezvolta așa”, susține Vera Ciornea.
Ca să doteze gimnaziul cu cele necesare, administrația instituției aplică la diverse proiecte naționale și internaționale. „Trebuie revăzută formula de finanțare. Să fie așa cum era pe timpuri: atât cât are nevoie școala. Cum să dezvoltăm copii aceștia? Copiii sunt buni, dar trebuie să le facem niște condiții, dar așa, din bugetul nostru...”, spune Vera Ciornea.
Școlile mari se descurcă și pe timp de criză
O cu totul altă situație am văzut în școlile cu mulți elevi. Este și cazul liceului „Miron Costin” din orașul Florești, care are 606 de elevi. Instituția face parte din proiectul „Școala Digitală”, iar copiii învață aici deja de 3 ani profesiile viitorului.
„De când s-a trecut la finanțarea per elev, noi am reușit să facem foarte multe lucruri frumoase în școală, dumneavoastră ați văzut: și reparație, și dotarea instituției. Dar asta pentru că noi avem un număr mare de elevi. Pentru instituția noastră, formula este una bună și avem un buget destul de mare. Pentru anul acesta, avem 14 milioane de lei, din care 60 de procente merg pentru salarizarea cadrelor didactice”, spune Tatiana Moscalu, directoarea liceului „Miron Costin” din orașul Florești.
Potrivit ei, cheltuielile școlii sunt mari, mai ales cele pentru întreținere, dar banii sunt suficienți pentru a le acoperi pe toate. „Vreau să vă spun că nu am avut niciodată sold negativ. Iată chiar și acum, cu prețurile mari la gaze și energie electrică, am reușit să achităm totul”, precizează directoarea liceului din Florești.
„Când se lucra la formulă, nu s-a luat în calcul migrația”
Am întrebat-o pe experta în educație Natalia Grâu, care în perioada 2020-2021 a fost secretar de stat la Ministerul Educației, de ce nu a fost revăzută modalitatea de finanțare a școlilor atunci.
„S-a făcut un studiu, s-au făcut recomandări și era firesc să se purceadă la o reevaluare din talpă a formulei, împreună cu Ministerul Finanțelor. Nu pot să vă spun ce s-a întâmplat”, a răspuns Natalia Grâu.
Experta în educație susține că, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ, din bugetul de stat se alocă o sumă destul de mare, care reprezintă 6% din Produsul Intern Brut, dar asta doar la nivel teoretic.
„Eu cred că nimeni nu a luat în calcul în 2010, când se lucra la această formulă, declinul demografic care a urmat. Când economic ne confruntăm cu lovituri foarte mari, ca inflația, atunci plafonările care se mai fac nu sunt suficiente ca să acopere necesitățile. Din acest punct de vedere, formula nu mai este funcțională”, afirmă Natalia Grâu.
Modalitatea actuală de finanțare a instituţiilor de învățământ primar şi secundar general din subordinea autorităților publice locale a fost stabilită de guvern în anul 2014. Filosofia pe care s-a mers atunci este că instituțiile de învățământ trebuie descentralizate și să le fie oferită mai multă autonomie ca să-și poată gestiona bugetele. Conceptul a fost formulat în felul următor: „Banii urmează elevul”.
Cu cât elevul este mai mare, cu atât și coeficientul de finanțare crește. Astfel, „costul” unui elev diferă în funcție de treapta de școlarizare: 14.000 de lei pe an - la clasele primare, 15.000 – la gimnaziu și 18.000 – la liceu.
Atunci când lucra la minister, Natalia Grâu a văzut că unele școli deja în noiembrie-decembrie nu mai aveau bani nici pentru a plăti salariile profesorilor.
Dacă școala e mică, asta e practic o condamnare.
„Un expert al Băncii Mondiale spunea că, dacă școala cheltuie mai multe de 70% pentru necesitățile primare, acolo nu mai este dezvoltare. Și noi avem școli unde 90% din cheltuieli sunt numai pentru salarii. Dacă școala e mică, asta e practic o condamnare”, explică experta în educație.
O nouă promisiune de la minister: „Formula va fi revăzută”
Europa Liberă a făcut o solicitare la Ministrul Educației pentru a afla de ce timp de 2 ani lucrurile nu s-au mișcat din loc, când, dacă și cum va fi schimbată formula de finanțare a școlilor.
În răspunsul oferit, se menționează că, în 2021-2022, ministerul a analizat formula şi a elaborat un proiect de hotărâre de guvern de modificare a acesteia, în scopul ajustării coeficienților. Promovarea documentului va avea loc după consultarea ministerelor Finanțelor și Justiției.
„Va fi revăzută formula de finanțare, pentru că noi am intervenit între timp la politicile educaționale. Cel mai curând, acest lucru se va întâmpla în primăvară”, au dat asigurări reprezentanții Ministerului Educației, fără a preciza cum va arăta noua formulă.
Potrivit Ministerului Educației, instituții de învățământ mici se consideră şcolile primare cu până la 41 de elevi şi gimnaziile cu până la 91 de elevi.
În anul de studii 2022-2023, în R. Moldova activează 1.218 instituţii de învăţământ primar şi secundar general (92 de şcoli primare, 781 de gimnazii, 336 de licee, șapte şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică şi două şcoli serale).