Condusă de mai bine de un an de un guvern de centru-dreapta pro-NATO și pro-occidental, Cehia și-a ales în ianuarie și un președinte care privește spre Occident – un general NATO în retragere. Unii analiști anticipează că unul din efectele acestor clarificări ar putea fi slăbirea Grupului Visegrad, din care mai fac parte alături de Cehia: Polonia, Slovacia și Ungaria.
La 9 martie va depune jurământul la Castelul praghez un nou președinte al Cehiei: generalul în retragere Petr Pavel, fost șef de mare stat major, fost comandant militar NATO.
Încă din campanie, unde l-a avut ca rival în turul al doilea pe populistul Andrej Babis, Pavel a promis că odată ales va îndrepta Cehia hotărât spre vest în politica externă, punând capăt „flirturilor” cu China sau Rusia, atât de dragi predecesorului său la capăt de mandat, președintele Milos Zeman.
Imediat după victorie, Pavel a înfuriat China acceptând o convorbire telefonică de felicitare de la președinta Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră o provincie de-a sa.
„Suntem o țară suverană. Facem și spunem ce ni se pare just nouă, nu ce vrea China”, a reacționat Pavel.
Fostul comandant NATO sprijină fără rezerve continuarea asistenței militare pentru Ucraina, considerând că de rezultatul conflictului depinde nu doar viitorul țării respective, ci și al Europei.
Asemenea luări de poziție sunt în linii mari în conformitate cu politica premierului conservator ceh Petr Fiala, unul din primii lideri din UE care a vizitat Kievul asediat de ruși.
Grație alegerii lui Pavel ca președinte, Praga are acum șansa de a vorbi în politica externă cu o singură voce, după 10 ani în care miniștrii de externe cehi și-au bătut capul mai mult cum să repare afirmațiile strident pro-ruse sau pro-chineze ale președintelui Zeman.
Cehia devine o țară europeană „de mainstream”
Alegerea lui Petr Pavel ca președinte la Praga a fost primită cu ușurare de cei care se temeau că Cehia ar putea derapa în privința democrației după modelul Poloniei sau Ungariei, țări aflate de ani de zile în conflict cu Uniunea Europeană din cauza îngrădirii independenței justiției și presei, printre altele.
În general Cehia este considerată o democrație solidă, cu presă în general liberă. Legăturile ei economice principale sunt cu Germania, unde merg 30% din exporturile cehești, iar forțele politice din Cehia, cu puține excepții, promovează în mod tradițional relațiile privilegiate cu partenerii și aliații occidentali.
Excentricul președinte Zeman, imitat într-o măsură de fostul premier populist Babis, a provocat însă confuzie în Occident promovând așa-numita politică „a azimuturilor multiple” și nesocotind, dacă nu chiar călcând în picioare promovarea drepturilor omului în străinătate.
La Beijing sau Soci, Zeman a promovat în schimb „diplomația economică”, un fel de lobby-ing la cel mai înalt nivel.
Într-o emisiune post-electorală la televiziunea publică cehă, filosoful și publicistul francez de origine cehă Jaques Rupnik a spus că Cehia se apropie acum de „mainstream”-ul european, devenind o democrație de tip vestic. Rupnik a spus că în lumina celor mai recente alegeri parlamentare și prezidențiale Cehia se îndreaptă „pe altă cale” decât vecini ca Polonia sau Ungaria, dovedindu-se fidelă statului de drept și valorile europene.
„(Grupul) Visegrad se destramă – a anticipat oarecum Rupnik – iar Europa este ușurată că R. Cehă nu urmează calea neliberală (a lui Orban sau Kaczynski) ci se conformează tendinței principale europene”.
Ori reformat, ori desființat
În timpul campaniei electorale, generalul Pavel a spus că Grupul Visegrad „trebuie modificat”, și ar trebui extins de la patru membri la 9, pe fondul războiului din Ucraina.
Și mai recent, el a declarat într-un interviu de presă că „dacă (V4) nu-și găsește teme de dezbatere suficient de substanțiale, riscă să se transforme într-o formă fără fond”.
Analiștii sunt de acord că pentru Pavel principala problemă în cooperarea din V4 este Ungaria, iar asta mai ales în contextul conflictului din Ucraina.
Premierul ungur Viktor Orban este pentru Pavel, și nu doar pentru el, calul troian al lui Vladimir Putin în UE și NATO, și trebuie ținut la distanță.
Politologul Jiri Pehe, un fost colaborator al lui Vaclav Havel, a declarat site-ului Aktualne.cz că Grupul de la Visegrad a avut sens în perioada când cele patru state membre se pregăteau să se integreze în structurile euro-atlantice. „Apoi s-a văzut că în fiecare din țările respective politica funcționează diferit și că apar perspective diferite asupra democrației” – a constatat Pehe.
Apeluri la ieșirea din gruparea centrală-europeană s-au făcut auzite în dezbaterea publică din Cehia mai ales în timpul „crizei migranților” din 2018, când cele patru țări au făcut front comun împotriva efortului european de „împărțire” a poverii găzduirii străinilor între cele 27 de țări din UE.
Deocamdată, însă, guvernul de la Praga, o coaliție de centru-dreapta, nu pare dispus să grăbească lucrurile. Colaborarea cu V4 este cuprinsă în programul de guvernare; pe de altă parte, ministrul de externe Jan Lipavsky, din partidul liberal al Piraților, a anunțat că la jumătatea anului va prezenta o nouă strategie de politică externă.
Ce greutate va mai avea în ea grupul Visegrad, rămâne de văzut.
