Republica Moldova a cerut luni Uniunii Europene să impună sancțiuni oligarhilor care ar ajuta Rusia să destabilizeze țara, după ce la începutul lunii președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit, la summit-ul UE, de un nou presupus plan al Rusiei de destabilizare a Moldovei, confirmat ulterior de președinta Maia Sandu.
Aflat la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, șeful diplomației moldovene Nicu Popescu a declarat, citat de agenția AFP: „Nu este prima dată când Moldova se confruntă cu astfel de situații în ultimul an”, dar de data aceasta, a subliniat Popescu, preocupările privind amenințările Rusiei au devenit „mai publice”.
La sfârșitul săptămânii trecute, la Conferința pentru Securitate de la München, din Germania, președinta Maia Sandu a acuzat din nou Rusia că „duce deja un război hibrid împotriva Moldovei: toamna trecută au folosit criza energetică, când au văzut că guvernul a găsit banii să cumpere energie pe piața externă, Gazprom a redus livrările cu 60%. Au sperat că protestele plătite vor reușit să răstoarne guvernul. Acum am aflat de noi planuri: că ar încerca să aducă omeni din afara pentru a protesta și forța alegeri anticipate”.
Luni, la reuniunea miniștrilor de externe europeni, Nicu Popescu a spus că „riscurile sunt acolo, dar Moldova are un palmares bun în a le respinge” și a cerut sancțiuni împotriva „oligarhilor și politicienilor corupți care, împreună cu Rusia, încearcă să destabilizați Moldova”. Popescu a cerut ca aceștia să fie trecuți pe „lista neagră” a UE, ceea ce implică înghețarea activelor și interzicerea vizelor.
România a pus pe ordinea de zi a reuniunii de la Bruxelles, „spre reflecţie şi analiză juridică”, propunerea de a se crea un regim separat de sancţiuni „pentru tentativele de destabilizare a Republicii Moldova, a ordinii sale constituţionale şi a statului de drept”, a spus ministrul de externe Bogdan Aurescu, citat de presa de la București.
Anul trecut, Statele Unite și Marea Britanie au impus deja sancțiuni controversaților oameni de afaceri moldoveni Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, care au fugit din țară în 2019 în fața acuzațiilor de corupție.
Diplomați europeni au spus deja că Uniunea Europeană ar putea trimite în R. Moldova experți pentru a ajuta la prevenirea atacurilor cibernetice din partea Rusiei, mai relatează AFP.
Controlul spațiului aerian - apărare antiaeriană
Nicu Popescu a mai spus și că în acest moment, prioritatea Chișinăului este de a asigura securitatea „spațiului nostru aerian și al societății”, iar pentru aceasta are nevoie de „sisteme de supraveghere aeriană și de apărare aeriană”.
A îndemnat totodată puterile occidentale să continue să sprijine armata ucraineană, confruntată cu agresiunea Rusiei, pentru că așa „apără și Moldova”.
„Ucraina trebuie ajutată cât de mult posibil, de toată lumea și atâta timp cât are nevoie”, a mai spus Popescu la Bruxelles, citat de AFP. „Este cea mai bună investiție într-o Europă stabilă, într-o pace stabilă și într-o Moldovă stabilă și pașnică”, a mai declarat ministrul de externe.
Nevoile de securitate ale R. Moldova vor fi discutate și la Varșovia, la reuniunea așa-numitului grup „București 9” (B9), din care fac parte lideri din nouă state din Europa Centrală și de Est. La dezbateri vor fi prezenți președintele american, Joe Biden, și Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.
Potrivit unui comunicat al președinției române, citat de G4media, summit-ul B9 are ca obiectiv continuarea coordonării dintre Aliații de pe Flancul Estic al NATO și Statele Unite, pe fondul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina.
Pe agendă se află sprijinul acordat de țările aliate Ucrainei, susținerea aspirațiilor euroatlantice ale Ucrainei, precum și eforturile NATO de a-și întări apărarea pe flancul estic dar și strategia de descurajare.
Vor fi discutate și modalități de a trage la răspundere Rusia, inclusiv în baza dreptului internațional, pentru crimele comise în Ucraina.
