Vârsta minimă de pensionare urmează să fie ridicată treptat de la 62 la 64 de ani, iar pentru o pensie întreagă, stagiul de cotizare se ridică la 43 de ani. Acestea sunt propunerile centrale ale reformei sistemului de pensii, înaintat de guvernul președintelui Emmanuel Macron.
Reforma prevede și eliminarea unor privilegiile de care se bucură anumite categorii de angajați publici, cum sunt cei de la metroul din Paris.
Inițial, relatează AFP, guvernul a justificat reforma prin nevoia de a face sistemul mai echitabil. Între timp însă, a recunoscut că anume așa, sistemul de pensii este finanțabil.
„Dacă nu schimbăm nimic în următorii 10 ani, sistemul de pensii va acumula un deficit de 150 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă pensii mai mici și o scădere a calității vieții pentru pensionari”, a declarat ministrul Muncii, Olivier Dussopt, la sfârșitul săptămânii.
Actuala reformă a pensiilor, care se află în dezbaterea Senatului, ar aduce și mici creșteri pentru pensiile cele mai joase.
Schimbările ar urma să intre treptat în vigoare din septembrie, așa ca vârsta minimă de pensionare să ajungă la 64 de ani, până în 2030.
Oponenții reformei
Principalele opt sindicate din Franța au organizat deja greve și proteste, la nivel național, în cinci zile diferite. Protestele de marți, 7 martie, sunt la a șasea zi, în care sunt prevăzute circa 265 de manifestaţii în principalele oraşe din Franța.
„7 martie este prima zi a unei noi faze. Vom trece apoi la viteza superioară”, a declarat Philippe Martinez, liderul CGT, principalului sindicat din Franţa. „Grevele se pot prelungi de azi încolo iar responsabilitatea blocajului este de pus doar pe seama guvernului. Nu poţi fi surd în faţa acestei mişcări sociale”, a mai spus Martinez, citat de RFI.
Sindicatele susțin în primul rând că ridicarea vârstei de pensionare îi dezavantajează pe cei cu o calificare redusă, care fac de obicei munci manuale, grele fizic. În aceste condiții, șansele lor de a munci până la vârsta legală de pensionare sunt mai mici.
O creștere modică a contribuției obligatorii la pensie, mai argumentează sindicatele, ar fi suficientă pentru a asigura finanțarea sistemului.
Protestul sindicatelor este susținut de partidele de stânga și extrema stângă, cum este „Franța nesupusă” dar și de partidul de extrema-dreaptă a lui Marine Le Pen, relatează AFP.
Opinia publică
Potrivit ultimelor sondaje, peste 70% dintre francezi se opun reformei pensiilor şi susţin mişcarea de protest. Cea mai mare opoziție se resimte în orașele mici și mijlocii, unde sunt și cei mai mulți alegători ai extremei drepte.
Cu toate acestea, aceleași sondaje de opinie arată că majoritatea francezilor sunt convinși că reforma pensiei va intra în vigoare.
Valul de greve și proteste din Franța nu au venit ca o surpriză: un val similar de manifestații a avut loc în 2010, când președintele Nicolas Sarkozy a ridicat vârsta minimă de pensionare de la 60, la 62 de ani. În 1995, guvernul de atunci al Franței a fost chiar obligat să renunțe la o reformă din cauza grevelor.
Impactul grevelor
Deși actualul val de proteste le-ar putea depăși ca amploare pe cele din 2010 sau 1995, impactul ar putea fi mai mic, sunt de părere economiștii, din cauza tehnologiilor moderne de comunicații și a numărului mare de persoane care lucrează sau pot lucra de acasă, trend care s-a dezvoltat ca urmare a pandemiei de coronavirus.
„Mobilizarea este mare”, constată experții băncii ING, citați de agenția AFP, dar „impactul macroeconomic ar putea fi redus, chiar dacă grevele vor continua”.
Pentru președintele francez Emmanuel Macron, miza acestei reforme este mare: a mai încercat odată, în primul său mandat, și a eșuat. A câștigat un al doilea mandat, învingând-o pe lidera extremei drepte Marine Le Pen și cu promisiunea de a reduce șomajul și de ai „pune pe francezi să lucreze mai mult”. „Încă un eșec”, apreciază analistul politic francez Jerome Jaffre, citat de AFP, „îl va paraliza pe Macron până la sfârșitul mandatului”.
Vârsta de pensionare va continua să crească
Vârsta de pensionare va crește în majoritatea țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), nu numai în Franța.
- În acest moment, în medie, vârsta minimă de pensionare în Europa este de 62 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei, arată datele OCDE. Variază de la 59 de ani în Lituania la 63,7 ani în Germania, pentru bărbați. Pentru femei, este între 58 de ani în Lituania și 63,7 ani în Germania.
- În Franța, în practică, atât bărbații cât și femeile ies la pensie în medie la 62 de ani - vârsta de pensionare anticipată în aproape jumătate din țări, inclusiv Suedia, Portugalia, Norvegia, Italia, Grecia și Austria.
- Cum în UE politia socială este politică națională, vârstele efective de pensionare ca și anii de contribuție pentru o pensie completă variază dar media este de 64,3 ani pentru bărbați și 63,5 ani pentru femei.
- În Franța, vârsta efectivă de pensionare este de 64,5 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, mai arată datele OCDE, citate de Euronews.
- Dintre statele membre în Uniunea Europeană, Grecia, Italia, Luxemburg și Slovenia au cele mai mici vârste actuale de pensionare, cu 62 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
- OCDE se așteaptă ca vârsta normală de pensionare să crească cu aproximativ doi ani în medie până la mijlocul anilor 2060 în țările pe care le include.
- Se estimează că Danemarca va avea cea mai ridicată vârstă de pensionare, la 74 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În multe țări, viitoarea vârstă reală de pensionare ar putea fi în jur de 65 sau chiar 66 de ani.
