„Este clar că a comis crime de război”, le-a spus Biden reporterilor pe 17 martie, referindu-se la Putin.
Comentariile făcute de președintele SUA la Washington survin după ce CPI a anunțat că a emis un mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzându-l pe liderul rus de responsabilitate personală pentru răpirile de copii din Ucraina. Măsura luată de CPI a fost salutată de Kiev și respinsă de Moscova.
De asemenea, instanța a emis un mandat de arestare pe numele Mariei Lvova-Belova, un oficial rus pentru drepturile copilului care ar fi coordonat strămutarea copiilor ucraineni în Rusia.
Cei doi sunt suspectați că „au comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin intermediul altora”, a precizat CPI într-un comunicat, adăugând că Putin nu a reușit "să exercite un control adecvat asupra subordonaților civili și militari care au comis faptele sau au permis comiterea lor și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în conformitate cu responsabilitatea superioară".
Este neclar ce consecințe imediate ar putea avea mandatul CPI. Moscova nu recunoaște tribunalul și nu-și extrădează cetățenii. Cu toate acestea, Putin ar putea fi mai precaut în ceea ce privește călătoria într-o națiune obligată să îl aresteze.
E adevărat că nici Washingtonul nu recunoaște curtea, însă Biden a declarat că decizia CPI este importantă pentru că atrage atenția asupra acțiunilor lui Putin care a ordonat invazia.
Anterior, șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că decizia CPI este începutul „tragerii la răspundere a Rusiei pentru crimele și atrocitățile sale din Ucraina”.
„Este o decizie importantă a justiției internaționale și pentru poporul ucrainean”, a spus el.
Președintele CPI, Piotr Hofmanski, a afirmat, într-o declarație video, că, deși judecătorii CPI au emis mandatele, va fi de datoria comunității internaționale să le pună în aplicare. CPI, care are 123 de membri, nu dispune de o forță de poliție proprie pentru a efectua arestări.
Odată cu emiterea acestui mandat, Putin devine al treilea șef de stat în exercițiu care este vizat de un mandat de arestare emis de CPI, tribunalul permanent pentru crime de război, alături de Omar al-Bashir din Sudan și Muammar Kadhafi din Libia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia consideră argumentele invocate de CPI „scandaloase și inacceptabile” și a precizat că Rusia, la fel ca alte țări, nu recunoaște jurisdicția CPI.
„În consecință, orice decizie de acest tip este nulă și neavenită pentru Federația Rusă din punct de vedere juridic”, a declarat Peskov.
Peskov a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat dacă Putin va evita să facă călătorii în țările în care ar putea fi arestat în baza mandatului CPI.
Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI. Cu toate acestea, Kievul a acordat instanței de la Haga competența de a urmări penal crimele comise pe teritoriul său de la invazia lansată de Moscova anul trecut. La rândul lor, nici Statele Unite și nici China nu sunt membre ale CPI.
Lvova-Belova a reacționat sarcastic la anunțul CPI. „Este grozav că comunitatea internațională a apreciat munca de ajutorare a copiilor din țara noastră, că nu îi lăsăm în zonele de război, că îi salvăm, că le creăm condiții bune, că îi ducem în sânul unor comunități cu oameni iubitori și grijulii", a spus ea.
Trezoreria americană a atras atenția asupra rolului jucat de Lvova-Belova în crime de război atunci când a adăugat-o pe listele de sancțiuni la 15 septembrie 2022. „Printre obiectivele Mariei Lvova-Belova se află în mod special adoptarea forțată a copiilor ucraineni în familii rusești, așa-numita educație patriotică a copiilor ucraineni, modificări legislative pentru a accelera acordarea cetățeniei Federației Ruse copiilor ucraineni și răpirea deliberată a copiilor ucraineni de către forțele Rusiei", a declarat atunci.
Dmitro Lubineț, comisarul pentru drepturile omului din Parlamentul ucrainean, a declarat că, pe baza datelor furnizate de Biroul Național de Informații al țării, au fost deportați 16 226 de copii. Ucraina a reușit să aducă înapoi 308 copii.
Human Rights Watch, care a documentat transferurile civililor ucraineni și le-a numit „o încălcare gravă a legilor războiului care constituie crime de război și potențiale crime împotriva umanității”, a declarat că mandatul împotriva lui Putin este „primul pas pentru a pune capăt impunității care a încurajat autorii în războiul Rusiei împotriva Ucrainei pentru mult prea mult timp”.
Cine ar putea judeca crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina?
Autoritățile ucrainene au înregistrat deja (februarie 2023) peste 71.000 de presupuse crime de război comise de trupele rusești.
La Haga va fi creat la primăvară un Centru Internațional pentru judecarea Crimelor de Război comise în Ucraina (ICPA).
- Coordonat de Curtea Penală Internațională și Eurojust, structura UE pentru cooperare în domeniul justiției penale.
Curtea Penală Internațională (ICC) – conduce deja o echipă internațională, formată din experții din peste 20 de țări, care examinează dovezile.
- Rusia a semnat acordul de la Roma din 2000, care a stabilit crearea CPI dar nu l-a ratificat. În 2016, președintele rus Vladimir Putin a decis înghețarea procesului de ratificare.
- Ucraina este membră CPI. Crimele de război, actele de genocid sau crimele împotriva umanității și comise pe teritoriul țării pot fi judecate de CPI.
- CPI nu va putea judeca crima de agresiune (lansarea unei agresiuni militare deliberate) comisă de ruși, pentru că Rusia nu este membră CPI. Este considerată de juriști crima din care derivă toate celelalte crime.
- Posibilii agresori ruși nu vor putea fi obligați să apară în fața tribunalului, pentru că au imunitate internațională.
Tribunale ucrainene – ar putea judeca dar nu-i vor putea aduce în tribunal pe rușii acuzați de diverse crime. Fiind tribunale ucrainene, s-ar putea ca verdictele să nu fie considerate echitabile de comunitatea internațională.
Tribunale mixte: formate din judecători ucraineni și internaționali. Ar prezenta aceleași dezavantaje ca un tribunal local.
Tribunal special pentru crime de agresiune, creat printr-un acord între Ucraina și Națiunile Unite, dar ocolind Consiliul de Securitate ONU, în care Rusia are drept de veto.
- Ar putea fi înființat prin decizia Adunării Generale ONU (UNGA).
- Ar putea cere ridicarea imunității politicienilor de rang înalt. În baza legislației internaționale, liderii lumii nu se bucură de imunitatea dacă sunt judecați pentru crime grave, de un tribunal reprezentând comunitatea internațională.
- Există un precedent, așa-numitul „Tribunal al Khmerilor Roșii” din Cambodgia, creat în 1997, printr-o rezoluție a Adunării Generale ONU.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Indivizi sau state ar putea înainta plângeri civile. Rusia însă nu mai este parte a Convenției Europene pentru Drepturile Omului din septembrie 2022.
(Sursă: Rikard Jozwiak, „Wider Europe Briefing”, RFE/RL)
În Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a spus că anunțul făcut de CPI este o „decizie istorică de la care va începe o responsabilitate istorică”.
Deportarea copiilor ucraineni „înseamnă transferul ilegal a mii dintre copiii noștri pe teritoriul unui stat terorist”, a declarat Zelenski, adăugând că acest lucru nu ar fi putut avea loc fără un ordin al lui Putin.
„Separarea copiilor de familiile lor, privarea lor de orice posibilitate de a lua legătura cu rudele lor, ascunderea copiilor pe teritoriul Rusiei, împrăștierea lor în regiuni îndepărtate - toate acestea reprezintă o politică de stat evidentă a Rusiei, decizii și fărădelegi ale statului, care sunt inițiate de primul oficial al acestui stat”, a declarat Zelenski în discursul său nocturn către națiune.
Într-o postare pe Twitter, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că „roțile justiției se învârt” și a adăugat că „criminalii vor fi trași la răspundere pentru furtul de copii și alte crime internaționale”.
Ambasadorul ucrainean la ONU, Serhi Kîsliția, a reamintit că, în noaptea invaziei rusești, „am spus la reuniunea Consiliului de Securitate că nu există purgatoriu pentru criminalii de război, ei merg direct în iad. Astăzi, aș vrea să spun că aceia dintre ei care vor rămâne în viață după înfrângerea militară a Rusiei vor trebui să facă o oprire la Haga în drumul lor spre iad".
