NATO intenționează să deschidă primul său birou de legătură în Asia, în Japonia, pentru a facilita discuțiile cu parteneri săi de securitate precum Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, având în vedere provocările geopolitice din China și Rusia.
Nikkei Asia a anunțat că în plus NATO și Japonia intenționează să-și îmbunătățească cooperarea în abordarea amenințărilor cibernetice, a dezinformarii și a tehnologiilor emergente și potențial perturbatoare.
China, care a protestat anterior împotriva felului în care Alianța occidentală “își extinde tentaculele în Asia-Pacific”, a declarat joi, 4 mai, că va aplica „o vigilență ridicată” în fața „extinderii spre est” a NATO.
În „conceptul său strategic”, dezvăluit anul trecut, NATO susține că Pekinul creează „provocări sistemice” pentru securitatea euro-atlantică, chiar dacă Rusia rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”.
NATO a promis să „consolideze dialogul și cooperarea cu partenerii noi și cei existenți din Indo-Pacific pentru a aborda provocările transregionale și interesele comune de securitate”.
De asemenea, NATO a acuzat China că desfășoară „operațiuni hibride și cibernetice rău intenționate” și că „rămîne opacă în ceea ce privește strategia, intențiile sale și formarea militară”.
China a răspuns afirmațiilor NATO cerând Alianței “să înceteze să provoace o confruntare pornind de pe poziții ideologice”.
Viitorul birou de legătură al NATO din Tokyo – care se va deschide anul viitor – va fi primul de acest fel în Asia și va permite alianței militare să efectueze consultări periodice cu Japonia și cu parteneri cheie precum Australia.
De altfel, premierul australian, Anthony Albanese, a participat anul trecut la summitul NATO de la Madrid. Albanese a acceptat și invitația de a asista la următorul summit NATO de la Vilnius, Lituania, în iulie.
Robert Kaplan: SUA ar putea cu greu să câștige singură militar împotriva Chinei
Politologul conservator american Robert Kaplan, scria deja în urmă cu patru ani în Foreign Policy, vorbind despre „noul Război Rece”, cum conflictul pare a fi început deja, întrucât asalturile neîncetate ale hackerilor chinezi asupra Pentagonului constituie deja un act de război. Situația va dura decenii și se va înrăutăți, scria el, indiferent de zâmbetele președinților Chinei și SUA în ședințe foto oficiale.
E vorba de un război încă „rece”, deoarece diferențele și divergențele dintre cei doi giganți sunt fundamentale și nu pot fi aplanate.
Kaplan nu o spunea in studiul său, dar problema este și financiară. Statele Unite își văd scăzând superioritatea militară într-un ritm primejdios și ar putea pierde un război simultan împotriva Chinei și Rusiei, cum a arătat-o un raport făcut public de o comisie bipartizană pe care Congresul a creat-o pentru a evalua – pe atunci - strategia de apărare a administrației Trump.
Pentagonul, îngrijorat de acțiunile „destabilizatoare” ale Chinei în jurul Taiwanului
În opinia acelei comisii de 12 experți, China și Rusia caută să domine în regiunile lor și au capacitatea de a-și folosi puterea militară la nivel global, deoarece guvernele lor autoritare urmăresc construirea unor dispozitive militare care vizează direct America.
Armata americană, care s-a bucurat de o dominație necontestată vreme de decenii, scria Kaplan, nu reușește acum să primească resursele și atenția necesare din partea administrației pentru a putea depăși China și Rusia într-o cursă pentru puterea militară care amintește într-adevăr de Războiul Rece.
Un posibil scenariu
În primul rând, scrie Kaplan, chinezii ar putea căuta să împingă SUA afară din Pacificul de Vest. Pekinul vede Marea Chinei de Sud așa cum SUA vedea Marea Caraibelor în sec. XIX și XX: principala cale maritimă de expansiune. Dar americanii nu vor pleca de acolo. SUA se consideră pentru totdeauna o putere militară a Pacificului. China este, de aceea, o amenințare mai mare pentru SUA decât Rusia.
Vreme de decenii, SUA și Occidentul în general au învățat să tolereze autoritarismul luminat al lui Deng Xiaoping și al succesorilor săi. Dar odată cu Xi Jinping, China a trecut direct la dictatură. China nu mai e condusă acum de un grup de tehnocrați necarismatici, ci de un președinte pe viață care controlează totul și impune un cult al personalității. O lume distopică, digitalizată, filmată în permanență, „lumea creditului” social pe puncte, o lume în care Internetul a devenit o unealtă de dominare.
„Tehnologia încurajează conflictul, mai degrabă decât să-l evite”, scrie Kaplan. Posibilitatea unui conflict cu SUA va depinde de cât de mult vor dori chinezii să ocupe Taiwanul. Un război poate, de altfel, să înceapă și dintr-un accident, dintr-o ciocnire întâmplătoare.
Concluzia lui Kaplan era însă că SUA și Occidentul ar trebui să se teamă mai degrabă de o Chină în declin, una în care creșterea economică va încetini și care va avea o clasă de mijloc nemulțumită. Prosperitatea e în raport descrescător cu riscul tulburărilor politice.
