Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, pe 9 mai, a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită în Ucraina, despre progresele Ucrainei în vederea integrării în Uniunea Europeană, despre livrările de muniție europeană pentru armata ucraineană și despre noile sancțiuni impuse Rusiei.
Von der Leyen a sosit la Kiev după ce Rusia a lansat în cursul nopții de 8 spre 9 mai un alt atac cu rachete asupra capitalei ucrainene - al cincilea de la începutul lunii și al doilea în tot atâtea zile.
Zelenski i-a spus lui von der Leyen că armata ucraineană are nevoie de livrări mai rapide de obuze de artilerie din partea UE.
Mai târziu, în aceeași zi, parlamentarii Uniunii Europene au votat pentru accelerarea examinării unei legi care să stimuleze producția de muniție în Europa cu 500 de milioane de euro, pentru a susține eforturile de aprovizionare a Ucrainei.
Decizia ar trebui să permită ca noua legislație - denumită Actul de susținere pentru producția de muniție (ASAP) - să intre în vigoare până la sfârșitul anului, au declarat deputații europeni și oficialii Comisiei Europene.
Propunerea de cheltuieli, inițiată de comisie, vine în contextul în care blocul comunitar încearcă să furnizeze un milion de proiectile de artilerie Ucrainei în următoarele 12 luni, alături de alte ajutoare militare.
La Bruxelles, trimișii UE organizează pe 10 mai o primă dezbatere cu privire la o nouă serie de sancțiuni propuse - a 11-a - în legătură cu războiul Rusiei din Ucraina. Pachetul ar viza, de asemenea, firmele chineze și iraniene care sprijină Rusia. Sancțiunile ar viza reducerea exporturilor în cazul țărilor-terțe care încalcă restricțiile comerciale existente. Se așteaptă ca discuțiile să fie aprinse, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, și nu este de așteptat un acord rapid.
După întâlnirea cu von der Leyen, Zelenski a mai spus că a criticat restricțiile pe care unele națiuni UE le-au impus asupra exporturilor de cereale din Ucraina, susținând că măsurile avantajează Rusia.
Cei doi au vorbit, de asemenea, despre noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei aflat în discuție în UE și despre progresele Kievului în negocierile de aderare la UE.
Vizita lui Von der Leyen a avut loc într-o zi plină de simbolism, întrucât Uniunea Europeană sărbătorește pe 9 mai Ziua Europei, în amintirea Declarației Schuman prezentată de ministrul francez de externe Robert Schuman în aceeași zi, în 1950. Declarația este considerată drept piatra de temelie a ceea ce avea să devină actuala UE, cu cei 27 de membri ai ei.
Zelenski a înaintat un proiect de lege parlamentului care prevede sărbătorirea oficială a zilei de 9 mai ca Ziua Europei în Ucraina, în timp ce Ziua Victoriei, 8 mai, urmează să fie marcată ca o „zi de comemorare și de victorie asupra nazismului”. Unii comentatori și politicieni consideră că prin această decizie Kievul vrea să sfideze Rusia, care a invadat Ucraina pentru a o împiedica să se integreze în Europa.
Zelenski a declarat că Ucraina va marca ziua de 9 mai ca Ziua Europei „împreună cu toată Europa liberă”, adăugând că „Ucraina a fost întotdeauna, este și va fi o parte a acestei Europe”. Von der Leyen a afirmat pe Twitter că o bucură decizia lui Zelenski de a face din 9 mai Ziua Europei în Ucraina.
Sosirea lui Von der Leyen a avut loc la câteva ore după ce Rusia a lansat 25 de rachete de croazieră asupra Ucrainei, dintre care 15 au vizat Kievul. Era al doilea atac după un val de atacuri cu drone pe 8 mai.
„În total, în timpul celor două valuri de atacuri din noaptea de 9 mai, ocupanții ruși au lansat 25 de rachete de croazieră; 23 dintre ele au fost distruse de apărarea aeriană a Ucrainei", informează Statul Major General al armatei ucrainene în buletinul de front din dimineața zilei de 9 mai.
Pe 9 mai, și Statele Unite au anunțat un pachet de asistență de securitate de 1,2 miliarde de dolari pentru Ucraina. Ajutorul include muniție pentru consolidarea apărării aeriene și pentru sistemul defensiv al Kievului, a precizat Departamentul Apărării într-un comunicat. Este vorba despre fonduri pentru achiziționarea de arme din industria de apărare, și nu scoaterea acestora din stocurile americane deja existente, ceea ce înseamnă că va dura mai mult până ce ajutorul va ajunge pe câmpul de luptă.
Moartea unui jurnalist
În luptele din 9 mai din estul Ucrainei a murit unui jurnalist al agenției franceze de știri AFP. Președintele francez Emmanuel Macron a salutat curajul jurnalistului video Arman Soldin, care a fost ucis de tiruri de rachete.
„El s-a aflat, curajos, încă din primele ore ale conflictului, pe front pentru a stabili faptele. Pentru a ne informa”, a declarat Macron pe Twitter, adăugând că împărtășește „durerea rudelor sale și a tuturor colegilor săi”.
Ministerul ucrainean al Apărării a prezentat „sincere condoleanțe” familiei și colegilor săi. „Și-a dedicat viața pentru a informa lumea despre adevăr”, a declarat ministerul pe Twitter.
Mai devreme, pe 9 mai, șeful administrației militare a capitalei, Serhi Popko, a raportat că apărarea aeriană a Kievului a detectat și distrus aproximativ 15 rachete deasupra orașului. Încă nu există informații despre victime sau pagube, a precizat Popko.
Atacul asupra Kievului a fost al doilea în câteva ore, după ce Rusia a lansat pe 8 mai 35 de drone sinucigașe și 16 rachete. Atacurile cu rachete au vizat regiunile Harkov, Herson, Nikolaev și Odesa și au provocat victime umane. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că cinci persoane au fost rănite în cursul nopții de 8 mai, în urma unui atac cu drone care a avariat clădiri și infrastructură.
Pe câmpul de luptă, apărătorii ucraineni au respins 42 de atacuri în perioada de 24 de ore care s-a încheiat la începutul zilei de 9 mai pe direcția Bahmut-Avdiivka-Marinka din Donețk, informează Comandamentul armatei ucrainene, care a precizat că luptele cele mai aprige au avut loc în Bahmut și Mariinka.
Bahmut văzut de sus: Amploarea dezastrului după ce artileria rusă l-a transformat în ruine
Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari ruși Wagner, unul dintre apropiații Kremlinului, a afirmat că forțele sale avansau în orașul Bahmut, dar, câteva ore mai târziu, a acuzat Ministerul rus al Apărării că nu a reușit să aprovizioneze luptătorii săi mercenari cu suficientă muniție, spunând că trupele regulate ale Rusiei au fugit din luptele care au loc în regiunea Bahmut.
Comentariile lui Prigojin sunt cel mai recent episod din lunga sa dispută publică cu înalții oficiali militari ruși.
El a dat vina pe lipsa de muniție pentru incapacitatea grupului său de a captura Bahmut și, cu doar câteva zile în urmă, a amenințat că se va retrage din oraș dacă nu va sosi în curând o nouă aprovizionare cu muniție. O zi mai târziu, pe 8 mai, Prigojin a anunțat că trupele sale au început să primească mai multă muniție.
