Alegerile de duminică ar putea aduce la putere forțe pro-ruse în Găgăuzia. Cei doi candidați care au ajuns în turul doi promit că vor restabili relațiile cu Rusia, că se vor opune integrării europene a R. Moldova și că vor transforma regiunea într-un „plai de vis”.
Unul este susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM), condus de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, iar celălalt a fost înaintate de partidul oligarhului fugar Ilan Șor, care organizează proteste antiguvernamentale la Chișinău și în țară.
Deteriorarea rapidă a relațiilor dintre Chișinău și Moscova a iritat locuitorii din regiunea tradițional pro-rusă, iar acest lucru a fost folosit de candidați, care fie au promis să-l aducă pe președintele rus Vladimir Putin în Găgăuzia, fie au invitat vedete din Rusia să cânte imnul regiunii.
Putin, limba „moldovenească” și „ai noștri”
Oficial, Grigori Uzun este candidat independent, dar este susținut în mod deschis de Partidul Socialiștilor (PSRM). Liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon a participat la lansarea campaniei lui Uzun și l-a însoțit la întâlniri electorale, îndemnat locuitorii Găgăuziei să-l susțină pe candidat pentru că acesta se va opune integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Acțiunile pro-europene ale Chișinăului generează, de regulă, reacții negative din partea găgăuzilor. În 2014, semnarea Acordului de asociere dintre R. Moldova și UE a determinat găgăuzii să organizeze un referendum ilegal, prin care autoritățile de la Comrat au încercat să respingă intenția Chișinăului de a se integra în UE.
Majoritatea participanților la acel referendum s-au pronunțat în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Rusia.
La întâlnirile cu alegătorii din Găgăuzia, Uzun, Dodon și deputați socialiști operează cu sperietori despre unirea Republicii Moldova cu România și intrarea în NATO și promovează narative legate de neutralitate, familie și identitatea „moldovenească”.
„Vă îndemn să votați pentru un candidat care va avea o poziție clară și precisă în privința chestiunilor principale. Suveranitatea statului: limba moldovenească, istoria moldovenească, Republica Moldova. Neutralitatea: nu dorim NATO aici, nu avem nevoie de trupe străine. În general, nu avem nevoie de război”, a spus Dodon la una dintre întâlnirile cu alegătorii de la Comrat.
Tot atunci, Dodon a promis că, dacă va redeveni președinte, îl va aduce în Găgăuzia pe Vladimir Putin, așa cum l-a adus cândva pe președintele turc Recep Erdogan.
La o altă întâlnire electorală în susținerea lui Uzun, Dodon a spus că „ai noștri sunt aproape”, că „trebuie să fim prieteni cu Rusia” și „fără Rusia nu vom supraviețui”. Asociația Ucrainenilor din R. Moldova a sesizat Procuratura, reclamând că prin „ai noștri” Dodon s-a referit la militarii ruși că, astfel, susține războiul și cheamă Rusia să atace R. Moldova.
De 9 mai Uzun a participat alături de socialiști la marșul „Regimentul nemuritor” de la Chișinău. La fel ca și Dodon, candidatul a purtat panglica „Sf. Gheorghe”, interzisă în R. Moldova, și riscă să fie amendat pentru etalarea simbolurilor asociate agresiunilor militare și crimelor de război.
- Te-ar putea interesa și: Opoziția pro-rusă a marcat Ziua Victoriei prin marșuri separate, sfidând legea care interzice panglica Sf. Gheorghe
GagauzLand, Kirkorov și gaz ieftin
Candidata Partidului controversat Șor, tot cu viziuni pro-ruse, Evghenia Guțul este o locuitoare a autonomiei găgăuze, fără background politic și a fost prezentată de principalii actori ai formațiunii în ultimele zile de înregistrare a candidaților.
Partidul Șor este acuzat că a primit finanțare ilicită din partea Kremlinului pentru a organiza proteste masive împotriva Guvernului la Chișinău, iar liderul său, oligarhul Ilan Shor, care se află în Israel, a fost recent condamnat la 15 ani de închisoare pentru implicarea în „furtul miliardului”.
În intervențiile online, deputatul fugar Șor a promis că, dacă Guțul va deveni bașcan, partidul său va investi 500 de milioane de euro în regiune, va crea 7.000 de noi locuri de muncă, va majora salariile cu 30%, va construi un aeroport și un parc de distracții după modelul celui din Orhei, numit „GagauzLand”.
Restabilirea relațiilor Republicii Moldova cu Rusia a fost, de asemenea, o parte importantă a campaniei electorale. Șor le-a promis găgăuzilor, de pildă, să le deschidă o reprezentanță la Moscova și să obțină prețuri mai mici la gaz. În campanie au fost implicate și vedete rusești. Cântăreții Filip Kirkorov, Nikolai Baskov și Stas Mihailov au interpretat imnul Găgăuziei.
Și dacă Șor a făcut campanie de pe ecrane, vicepreședinta partidului, deputata Marina Tauber, a însoțit-o pe Evghenia Guțul la întâlnirile cu alegătorii. Dar chiar după primul tur de scrutin, Tauber a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să ia avionul spre Tel Aviv, Israel, unde se află Șor.
Va fi sau nu va fi Partidul Șor?
În ajun de turul doi, participarea Evgheniei Guțul este sub semnul întrebării. Și asta după ce Poliția a sesizat Comisia Electorală de la Comrat cu privire la presupuse încălcări admise de staff-ul candidatei, cum ar fi coruperea alegătorilor, transportarea organizată a votanților, plasarea afișajului electoral în locuri interzise și finanțarea campaniei din partea unui grup criminal organizat, bani nedeclarați.
Oamenii legii susțin că există probe care ar arăta că activiștii Partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a corupe 30 de alegători de a vota în favoarea Evgheniei Guțul. Pe de altă parte, formațiunea susține că puterea încearcă prin „șantaj, amenințări și rețineri” să le sperie susținătorii ca să nu mai participe la protestele antiguvernamentale.
Comisia Electorală locală încă nu a luat vreo decizie, dar președinta comisiei, Iana Covalenco, a spus că sesizarea „are caracter informativ și nu conține dovezi”.
De asemenea, începând cu 10 mai, Curtea Constituțională examinează solicitarea Guvernului de a scoate în afara legii Partidul Șor, pe motiv că „a încălcat principiile statului de drept și a acționat împotriva suveranității R. Moldova”.
- Te-ar putea interesa și: Curtea Constituțională decide soarta Partidului Șor. Recuzarea președintelui instanței, respinsă
Ce vor aduce rezultatele alegerilor
Rezultatele alegerilor din Găgăuzia, unde doi candidați pro-ruși încearcă să câștige simpatia Moscovei, pot deveni fie un moment decisiv pentru stabilitatea Republicii Moldova, fie pot aduce la intensificarea unor tensiuni între Chișinău și Comrat, a comentat lectorul universității din Dublin, Keith Harrington, care studiază originile separatismului în spațiul post-sovietic.
„Rezultatele alegerilor, ar putea, de asemenea, să pună în pericol eforturile Republicii Moldova de a-și realiza integrarea în Uniunea Europeană și să ofere Moscovei o nouă oportunitate de a destabiliza situația”, susține Harrington.
Analistul Dionis Cenușă, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene din Lituania, spune că, în contextul actual, victoria unui candidat cu viziuni apropiate de Rusia pare inevitabilă.
- Te-ar putea interesa și: „În esență...” | De ce PAS nu are un candidat la funcția de bașcan și de ce dreapta nu are șanse în Găgăuzia
„Dacă autoritățile nu vor interveni în niciun fel pentru a anula rezultatele alegerilor, atunci forțele pro-ruse vor încerca să capitalizeze pe această reușită electorală pentru a-și maximiza rezultatele la alegerile locala naționale din toamnă. Aspirațiile europene ale țării depind de performanța guvernării, iar succesul electoral temporar al forțelor pro-ruse poate fi folosit pentru a mobiliza sentimentele pro-UE”, crede Cenușă.
El atrage atenția că „Rusia nu a plecat, de fapt, din Găgăuzia”: actualul bașcan, Irina Vlah, nu a renunțat la cooperarea cu Rusia, nici după invazia Ucrainei.
„Cel mai degrabă, prioritatea unui bașcan pro-rus în raport cu Rusia ar putea fi identificarea unor piețe noi de desfacere sau restabilirea celor vechi pentru producția locală din autonomia găgăuză. Alte domenii de cooperare în condițiile actuale sunt impracticabile din cauza sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei”, a precizat expertul pentru Europa Liberă.
