Parlamentul European o să dezbată pe 1 iunie, în premieră, un proiect de rezoluție în care se afirmă că Ungaria nu este aptă să preia președinția prin rotație a UE în 2024 pentru că nu respectă principiile statului de drept și valorile UE. Joi, Budapesta a reacționat, respingând această inițiativă drept „anti-maghiară”.
Rezoluția se întreabă „cum poate Ungaria să îndeplinească această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere nerespectarea legislației UE și a valorilor (UE)”, relatează AFP.
Rezoluția este propusă de cinci grupuri ale Parlamentului European – fracțiunea conservatoarea a Partidului Popular European (cea mai mare din Parlament), S&D (socialist), Renew (liberal), Verzii și GUE/NGL (extrema stângă).
Proiectul de rezoluție cere statelor membre să „găsească o soluție adecvată cât mai curând posibil” pentru a evita ca Ungaria să preia președinția de șase luni, așa cum este programată în a doua jumătate a anului viitor.
Este invocat și faptul că împotriva Ungariei s-au deschis și procedurile de penalizare („infringement”) în baza articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, singurul care permite sancționarea unui stat membru. Dacă Consiliul european nu reușește să acționeze, Parlamentul avertizează că va lua „măsuri adecvate”, se arată în proiect.
Ministrul maghiar al Justiției, Judit Varga, a criticat această inițiativă: „Să fim clari, președinția UE nu este un drept, ci o obligație”, a scris ea într-o postare pe Facebook. „Ce am promis, vom îndeplini cu integritate, nimeni nu ne poate lua asta”.
Anterior, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat că „nu există nicio posibilitate legală ca UE” să blocheze Ungaria să preia președinția.
„Dacă Parlamentul European ia o astfel de decizie, este la fel de obligatorie ca și cum parlamentul azer ar fi luat-o”, a declarat Gulyas reporterilor la Budapesta.
Procedura sub articolul 7 inițiată împotriva Ungariei nu precizează ce măsuri pot fi luate împotriva unui stat membru, care nu respectă valorile sau deciziile UE, cu excepția suspendării dreptului de vot în Consiliu european. Dar Bruxelles-ul a sancționat deja Ungaria, refuzând anul trecut să-i verse sume importante din planul de refacere după pandemia de COVID, până nu face o serie de reforme juridice.
Ce a declanșat inițiativa ?
Parțial, faptul că Ungaria a folosit o lege a UE privind avertizorii pentru a stigmatiza părinții LGBTQI+, invitând „denunțătorii” să-i denunțe autorităților. „Acesta este încă un pas pe calea autoritarismului”, a spus Gwendoline Delbos-Corfield, europarlamentara Verzilor francezi care a lucrat la rezoluție. „Această societate, care te încurajează să-ți denunți vecinii, este o societate putinistă”.
Criticii s-au grăbit să respingă rezoluția ca fiind un simplu „semnal” din partea Parlamentului, care nu are puterea să forțeze mâna Consiliului european. Europarlamentara Delbos-Corfield a atras însă atenția că grupurile parlamentare ar putea boicota președinția ungară.
O semi-președinție?
Se vorbește de o „depotențializare” a președinției ungare, limitarea impactului acesteia, interzicând de exemplu Budapestei să găzduiască orice întâlniri având de a face cu statul de drept. „Acest lucru ar rămâne în istorie ca prima președinție limitată a Consiliului”, a comentat Alberto Alemanno, profesor de drept european la Înalta Școală de Comerț de la Paris (HEC).
„Această amenințare fără precedent la adresa guvernului (guvernelor) ungar (și polonez) poate provoca o dezbatere politică și juridică extrem de necesară asupra condițiilor în care UE poate accepta state membre rebele în cadrul Uniunii”, a adăugat Alemanno într-un scurt comentariu pentru Politico.
După Ungaria, președinția UE ar reveni Poloniei, singura altă țară membră împotriva căreia Bruxelles-ul a deschis proceduri de penalizare în baza articolului 7 al Tratatului UE.
La rândul său, europarlamentarul german al Verzilor Daniel Freund, a atras atenția că , pe fundalul războiului din Ucraina care s-ar putea prelungi și anul viitor, președinția UE ar putea reveni unei țări condusă de „cel mai bun prieten al lui Putin. Este un risc de securitate pentru UE”, a spus el.
De începerea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, Ungaria a refuzat să trimită ajutor militar Kiev-ului, s-a opus unei serii de sancțiuni europene împotriva Rusiei și a menținut legături cu Kremlin-ul.
Ungaria condusă de naționalistul Viktor Orban s-a aflat mereu în conflict cu Bruxelles-ul pe probleme legate de libertatea presei, independența sistemului judiciar, migrație și drepturile LGBTQ, notează și AFP.
