În primele ore ale zilei de 24 iulie, portul ucrainean Reni de pe fluviul Dunărea a fost ținta unui masiv atac cu drone rusești.
Atacul a luminat cerul din România, aflată la doar 200 de metri de cealaltă parte a fluviului, una dintre principalele căi navigabile ale Europei.
A fost cea mai apropiată de România undă de șoc a conflictului din Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a vecinului său pe 24 februarie 2022.
Atacul a avut loc, de asemenea, pe fondul barajului de artilerie și al atacurilor aeriene aproape continue în ultima săptămână la care a supus Rusia Odesa și alte zone de depozitare și procesare ucrainene de unde pornesc exporturile de alimente, după ce președintele rus Vladimir Putin a refuzat pe 17 iulie prelungirea acordului mediat de ONU acum un an prin care era garantat un coridor maritim pentru transportul cerealelor ucrainene în siguranță. Kievul a acuzat Moscova că vizează aprovizionarea cu cereale și infrastructura vitală pentru a obține noi avantaje de pe urma acordului.
Într-un semn îngrijorător că Rusia ar putea să-și extindă atacurile, analiștii spun că Kremlinul nu numai că încearcă să elimine exporturile de cereale ucrainene de pe piețele globale, dar subminează sprijinul UE pentru Kiev, în special în țările din Europa Centrală și de Est, prin perturbarea piețelor agricole interne ale acelor țări.
În plus, potențialul haos din porturile românești ar putea nu doar să afecteze exporturile de cereale ucrainene, ci să complice transportul - în sens invers - de combustibil și ajutoare militare - „tot ceea ce ajută Ucrainei să reziste” agresiunii Rusiei, după cum spune Cosmin Popa, cercetător la Institutul Nicolae Iorga al Academiei Române din București.
Atacul asupra porturilor de pe Dunăre nu afectează doar exporturile cu șlepul, dar ar putea pune o presiune suplimentară asupra rutelor de tranzit feroviar și rutier prin România și Moldova, a spus Popa în comentariul său pentru serviciului român al RFE/RL. „Atacurile Rusiei sunt si atacuri indirecte asupra țărilor vecine ale Ucrainei. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile vor continua să se înrăutățeasca, în lipsa unei reacții clare și hotărâte din partea Occidentului, care să-i arate lui Putin că există limite dincolo de care nu poate trece”, a spus Popa.
„Rușii vizează atât obiective directe, cât și indirecte…. Ei urmăresc să perturbe infrastructura de transport fluvial și feroviar din România, cu scopul de a aglomera și de a crea haos în porturile românești de la gura Dunării”, a spus Popa. .
Primele indicii par să confirme acest lucru.
Pe 25 iulie, se pare că navele se aglomerau pe marginea de vest a Mării Negre la intrarea în Dunăre și în afara portului românesc Constanța la Marea Neagră, din cauza incertitudinii asupra rutelor cu potențial de risc ridicat, după cum cred analiștii. Aproape 30 de nave au aruncat ancora în apropierea importantului terminal din portul ucrainean Izmail pe 24 iulie, a informat Reuters. La câteva ore după atac, un lung șir de camioane putea fi văzut în așteptare, în afara portului de la Reni, după cum se vede în acest videoclip postat pe Twitter.
Se relatează că trei depozite de cereale au fost distruse în Reni în atacul din 24 iulie, în care au fost implicate aproximativ 15 drone. Șapte lucrători portuari au fost răniți, deși oficialii ucraineni au fost zgârciți cu amănuntele. Pe fondul temerilor că exporturile de cereale și transporturile maritime vor fi perturbate, prețul contractelor futures la nivel global pentru grâu și porumb a crescut brusc pe 24 iulie, a relatat Reuters.
La câteva ore după atac, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la Rusia să revină la acordul cu cereale la Marea Neagră, avertizând la Roma despre un impact devastator asupra „țărilor vulnerabile care se luptă să-și hrănească poporul”.
Președintele României, Klaus Iohannis, unul dintre oficialii români care au condamnat atacul, l-a numit o „escaladare” care generează „riscuri grave pentru securitatea din Marea Neagră”, într-o postare pe Twitter.
De când Rusia a început anul trecut să invadeze Ucraina pe scară largă, Kievul a extins exporturile de cereale pe uscat prin UE la aproximativ un milion de tone pe lună, volume mari fiind exportate din porturile românești și de-a lungul Dunării.
Produsele agricole ucrainene din micile porturi dunărene precum Reni și Izmail au fost transportate din sud-vestul Ucrainei către România cu ajutorul căilor ferate, camioanelor și șlepurilor.
La granița cu Ucraina și, de asemenea, cu acces la Marea Neagră, România - mai ales, prin portul Constanța - a jucat, de asemenea, un rol esențial în eforturile ucrainene de a ocoli blocada navală a Rusiei. De la începutul războiului, Constanța s-a ocupat de o treime din exporturile totale de cereale ale Ucrainei, care sunt de aproximativ 49 de milioane de tone metrice.
Operatorii portuari români au livrat 8,6 milioane de tone metrice de cereale ucrainene în 2022 și 6,3 milioane de tone metrice în primele cinci luni ale anului 2023, a declarat pentru Reuters Autoritatea Portului Constanța. Prin port au trecut, în total, 12,2 milioane de tone metrice de cereale în primele cinci luni, o creștere cu 21% față de anul precedent.
Alte implicații?
Atacul rusesc asupra portului Reni poate avea și alte implicații, susține Cristian Vlas, analist româno-moldovenesc.
„Acum, riscul este ca Ucraina să fie nevoită să se bazeze și mai mult pe rutele de export rutiere și feroviare, ceea ce reprezintă deja o problemă controversată în relația cu țările din Europa Centrală și de Est, în special cu Polonia și România, state din UE care pot fi considerate în continuare drept cele mai puternice aliate ale Ucrainei.”, a declarat Vlas pentru RFE/RL.
La 2 mai, UE a permis ca cinci țări - Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia - să interzică vânzările interne de semințe de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina, permițând, în același timp, tranzitul acestora pentru export în altă parte, inclusiv către alte țări UE.
Comisia Europeană a anunțat anul trecut că va stabili ceea ce a primit denumirea de „căile de solidaritate” pentru a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, promițând investiții de miliarde de euro în infrastructură. Pe 15 iunie, Comisia Europeană a prelungit acordul până pe 15 septembrie, o dată care se apropie vertiginos, potrivit lui Dionis Cenușă, expert la Centrul de Studii ale Europei de Est din Vilnius.
„Rusia se folosește de perturbarea transporturilor de cereale din Marea Neagră pentru a complica și strica relațiile a cel puțin cinci state membre ale UE cu Ucraina. Aceste state UE, în frunte cu Polonia, doresc să extindă restricțiile asupra anumitor categorii de cereale ucrainene și după 15 septembrie", a declarat Cenușă. RFE/RL.
Dincolo de generarea haosului în UE, Putin încearcă să scoată Ucraina din cărți în ceea ce privește exportul de cereale și să prezinte Rusia drept potențialul salvator alimentar la nivel global, spune Cenușă.
Acesta este mesajul pe care Putin probabil îl va scoate în evidență la reuniunea cu zeci de șefi de stat africani organizată la Sankt Petersburg, între 26 și 29 iulie, în cadrul celui de-Al doilea summit anual Rusia-Africa.
„Putin a vorbit pe față despre capacitatea Rusiei de a înlocui exporturile de cereale ale Ucrainei, atât pentru a satisface piețele occidentale, cât și pentru a oferi asistență umanitară Africii”, a spus Cenușă.
Putin a afirmat, în repetate rânduri, că Rusia va oferi cereale gratuite țărilor africane cu venituri mici, acum că acordul tranzitului cerealelor ucrainene pe Marea Neagră a fost reziliat. „Vreau să dau asigurări că țara noastră este capabilă să înlocuiască cerealele ucrainene atât pe bază comercială, cât și gratuit”, a declarat Putin pe 24 iulie, afirmând că Rusia a transportat aproape zece milioane de tone de cereale în Africa în prima jumătate a acestui an.
„Este evident că Rusia folosește noua dinamică a războiului împotriva Ucrainei pentru a obține avantaje în emisfera sudică, afectată de secetă și de creșterea prețurilor la alimente”, a spus Cenușă. „Rusia înlocuiește încet energia cu cerealele ca instrument de influență globală”.
