Meteorologii prevedeau o mică „răcorire” începând de joi, în vreme ce în lumea turismului apăreau semne de întrebare legate de oportunitatea „mersului la mare” în asemenea condiții.
Un „film catastrofic”
„Scenele cu turiști fugind din calea flăcărilor și cu avioane care se prăbușesc încercând să stingă incendiile par luate dintr-un film catastrofic. Ele sunt însă cât se poate de reale și au loc în țări nu chiar așa de îndepărtate: Grecia, Italia sau Algeria”, scrie cotidianul spaniol El Pais într-un articol intitulat „Arde Mediterana”.
Potrivit unui bilanț publicat marți, nu mai puțin de 34 de oameni au murit în Algeria, unde temperaturile au urcat la peste 45 de grade. În Italia, incendiile au făcut necesară închiderea aeroportului din Palermo, în Sicilia, una din regiunile cele mai afectate de catastrofă. Trei sicilieni vârstnici și-au pierdut viața, potrivit bilanțului oficial de miercuri.
Italia a avut parte de „catastrofe gemene”, cum le numește Reuters: în vreme ce sudul ardea, în nord valul de aer mai rece venit peste Alpi a provocat furtuni și căderi de grindină cu diametrul record de 19 cm.
Într-o scenă reluată obsesiv de televiziuni, un hidroavion de tip CL-215 cu doi piloți s-a prăbușit în insula Evia, la nord-est de Atena. Ambii piloți au murit.
În Croația, marți seară, incendiile ajunseseră la aproximativ 12 km de „perla Adriaticii”, orașul medieval Dubrovnik. Incendiile au afectat de asemenea zone de pe coasta Atlanticului, ca Portugalia sau Insulele Canare.
Temperaturile extrem de ridicate nu sunt o specialitate europeană.
În Statele Unite, apa oceanului din sudul Floridei a atins temperaturi numite de presă „de vană caldă”, cu un record de peste 38 de grade la Manatee Bay, luni după-masă. Valurile de căldură au afectat și continuă să afecteze de asemenea China.
Da, este schimbarea climaterică
Condițiile meteorologice extreme din bazinul Mediteranei, ca și din alte părți ale lumii, sunt puse de savanți fără rețineri pe seama încălzirii globale, indusă de activitățile umane. Ceea ce spun experții zilele acestea este că incendiile vegetale nu sunt ceva ieșit din comun în Grecia sau sudul Italiei, dar frecvența cu care se produc și amploarea suprafețelor afectate sunt extraordinare.
Iar confruntați cu realitatea, chiar și unii politicieni încăpățânați, de obicei conservatori de dreapta, se trezesc. În Italia, Nello Musumeci, ministrul Protecției Civile în guvernul de extremă-dreapta al Giorgiei Meloni, a recunoscut că unii politicieni, inclusiv el, au fost „un pic refractari” în acceptarea realității schimbărilor climaterice, și a constatat că Italia a devenit de-acum o țară „tropicală”.
Până mai ieri, Musumeci îi făcea cu ou și oțet pe activiștii de mediu, și considera exagerate avertismentele lor, iar șefa lui, Giorgia Meloni, a condamnat în urmă cu numai două săptămâni ceea ce numea „fanatismul ultra-ecologist”. Alți miniștri italieni au ales o semi-trezire, recunoscând că activiștii au dreptate, dar insistând că „metodele” lor sunt greșite.
În Grecia, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a declarat că Mediterana este un „epicentru” al încălzirii cu care se confruntă întreaga planetă, dar a ținut să adauge că „antidotul” încă nu a fost găsit, căci altfel „l-am fi folosit deja”.
Între dorința de câștig și teama de catastrofă
Imaginile cu miile de turiști evacuați din insulele grecești, mai ales din Rodos, au provocat dezbateri despre cât de înțeleaptă este planificarea de vacanțe în Mediterana în cele mai călduroase luni ale anului.
Guvernele din regiune, conștiente că o reducere a interesului turistic ar fi dăunătoare intereselor locale, insistă că lucrurile trebuie să rămână cum sunt. Ministrul italian Musumeci, un sicilian, a declarat ziarului La Stampa că speră ca „fluxul de turiști în zonele afectate să nu înregistreze pierderi”.
În țările mediteraneene, turismul aduce o proporție însemnată din PIB – un sfert în Grecia și 12% în Spania.
După ce incendiile din Rodos au luat amploare, agențiile de voiaj și companiile aeriene au reacționat diferit – unele au oprit vânzarea de bilete de avion sau vacanțe, altele au continuat, insistând că-și trimit clienții în zonele „neatinse” ale insulei.
Dintre țările care au mulți cetățeni în vacanță în Rodos, sau gata să plece acolo, doar Olanda a emis o avertizare negativă, celelalte recomandând doar atenție, consultarea prognozelor meteo ș.a.m.d.
În Marea Britanie, un membru al cabinetului conservator și-a atras critici din partea cercurilor de afaceri când a numit „lacome de câștig” companiile care continuă să trimită turiști în insulele grecești.
Este turismul în Mediterana pe cale să se schimbe?
Agenția Moody's, citată de AFP, a spus că „valurile de căldură ar putea reduce atractivitatea sudului Europei ca destinație turistică pe termen lung, cel puțin în ce privește lunile de vară”.
Un profesor de economie din Madrid, Joantxo Llantada, este citat tot de AFP cu declarația că în Spania tot mai mulți se întreabă dacă are rost să-și facă vacanța de vară pe litoral.
În Cehia, unde s-au repatriat sute de turiști din Rodosul cuprins de flăcări, s-au făcut de asemenea auzite voci care spun că oamenii se vor gândi de-acum de două ori înainte să plece spre destinații mediteraneene în iulie și august.
Alții spun însă că este prematur să anticipăm asemenea schimbări de comportament turistic. Hamit Kuk, de la Asociația Agențiilor de Turism turce, a spus pentru AFP că europenii din nord, mai ales, iubesc căldura. Destinații ca Dubai, unde temperaturile urcă frecvent peste 40 de grade, sunt populare.
Iar mersul la mare „în afara sezonului”, de pildă în iunie sau septembrie, ar putea crește în popularitate în rândul pensionarilor, de pildă, dar este greu de conceput pentru cei cu copii de vârstă școlară.
„Sigur, ar fi soluția să trimitem copiii la școală în iulie și să le dăm vacanță toamna”, spunea un climatolog ceh, adăugând însă că nici asta n-ar fi tocmai înțelept: copiii, bieții, s-ar topi de căldură în clase.
