Un tribunal din Cehia l-a trimis în arest preventiv pe un bărbat care luna trecută a atacat brutal două refugiate din Ucraina într-un orășel din vestul țării.
Suspectul, identificat de poliție ca Zdeněk H., de 38 de ani, a oprit mașina în dreptul unor femei care se odihneau pe trotuar, în marginea sărbătorii hramului orașului ceh Plasy, la 13 august.
Potrivit femeilor, el le-a întrebat mai întâi dacă sunt ucrainence; când au răspuns că da, a început să le lovească cu pumnii. Ambele femei, care trăiesc într-un cămin de refugiați, au ajuns la spital; una dintre ele, Lillia Kostișina, a fost internată patru zile, cu fracturi de maxilar și nas.
În momentul atacului, cu femeile se aflau copiii lor, unul de doi ani, altul de 11. Poliția spune că atacatorul a fost „ajutat” de încă doi bărbați, care încă nu au fost depistați.
Zdeněk H. a fost identificat grație fotografiilor făcute de una din femei, în care era vizibilă plăcuța de înmatriculare a mașinii. A fost arestat după zece zile, fiind acuzat de vătămare corporală și huliganism. Dacă va fi găsit vinovat poate fi condamnat la cinci ani de închisoare.
„Și-au făcut-o singure”
Atacul brutal de la Plasy a avut loc la puțin timp după ce a fost dată publicității știrea că un ucrainean de 18 ani a violat o fată în orașul Plzen, după care ar fi încercat să o omoare. Poliția l-a arestat după câteva ore, trimițându-l în arest preventiv. Pe rețele, oamenii au început să publice apeluri la o pedeapsă cât mai aspră, chemând la organizarea unei demonstrații împotriva ucrainenilor, care s-a și ținut, în august, la Plzen.
După atacul împotriva femeilor ucrainene, de la Plasy, presa a publicat mărturiile celor care-l cunosc pe suspectul Zdeněk H. Rudele și prietenii lui au jurat că este un „băiat de treabă”, care iubește... pescuitul, și că ucrainencele „și-au făcut-o singure”, că l-au provocat, sau chiar au înscenat incidentul.
Dar, așa cum scrie serverul de știri Seznam.cz, „băiatul de treabă” a fost înaintea atacului de la Plasy extrem de activ pe net, unde publica des injurii la adresa ucrainenilor. Printre altele, el a răspândit o imagine în care cineva se șterge la fund cu un steag ucrainean.
Lupta cu morile de vânt, pe net
Cehia este una din țările care ajută activ Ucraina împotriva agresiunii ruse, oferindu-i sprijin militar, economic și politic. Liderii de la Praga au mers printre primii la Kiev după invazia rusă din februarie 2022, iar comunitatea de ucraineni, sporită mult odată cu sosirea refugiaților de război, este una din cele mai mari din Europa.
Însă chiar după primul val de solidaritate cu Ucraina, când la Praga au avut loc imense demonstrații de sprijin pentru țara invadată de Rusia, au început să apară semnalele „oboselii” de refugiați.
Pe rețele au fost puse în circulație știri false despre cum ucrainenii ar fi privilegiați față de cehi în distribuirea alocațiilor sociale, despre pretinsa „bogăție” a refugiaților, care nu fac decât să se îmbogățească și mai mult pe spinarea statului ceh, disprețuind, pe de altă parte, chipurile, ajutorul localnicilor.
Asemenea atitudini au culminat în 2022 cu demonstrații în centrul Pragăi, la care s-a cerut încheierea ajutorului pentru Ucraina și pentru refugiații ucraineni. La una din aceste adunări, mulțimea s-a repezit spre clădirea Muzeului Național, încercând să coboare de pe fațada ei un mare steag ucrainean arborat la puțin timp după invazie.
Autoritățile cehe au arestat și pedepsit deja mai multe persoane implicate în acel incident. De asemenea, au fost judecați și condamnați doi indivizi care au chemat pe net la acțiuni violente împotriva ucrainenilor.
Lucrurile s-au complicat și mai mult în prima parte a anului 2023, când în mai multe cartiere cehești sărace, locuite de romi, au avut loc demonstrații împotriva ucrainenilor, după răspândirea pe net a informațiilor false că străinii ar fi atacat romi.
În general, politicienii cehi au condamnat atacurile verbale sau fizice împotriva ucrainenilor, respingând dezinformarea care a stat la baza lor și insistând că sunt incidente izolate.
Pe de altă parte, însă, sub presiunea publică, guvernul de centru-dreapta de la Praga a înăsprit condițiile în care ucrainenii pot primi ajutor de la stat. Potrivit unor NGO-uri, mulți refugiați se află astfel în pericol real de sărăcie, fiind amenințați să devină oamenii străzii.
Central-europenii rămân în general „pozitivi”
Vecina de la vest a Ucrainei, Polonia, găzduiește cei mai mulți refugiați de război din țara invadată de ruși (aproximativ un milion) și are partea ei de incidente neplăcute cărora aceștia le cad victimă.
Recent, într-un parc din Cracovia, o femeie ucraineană a fost insultată de un localnic pentru că copiii ei ar i-ar fi lovit câinele cu o minge. Injuriile, inclusiv îndemnul să plece de unde a venit, au fost documentate de femeie cu mobilul. După ce poliția i-a spus în prima fază femeii că nu se poate face nimic, acum agresorul se confruntă cu o plângere penală.
În Polonia, relațiile cu ucrainenii sunt complicate în unele cazuri de amintiri istorice neplăcute legate de relațiile dintre cele două popoare în al doilea război mondial.
În ciuda unor asemenea incidente și resentimente, sondajele de opinie din Polonia arată că o mare majoritate a localnicilor consideră benefică prezența pe termen lung a refugiaților polonezi, inclusiv pentru economia Poloniei.
Pentru mulți polonezi, ucrainenii sunt într-un fel „migranții preferați” față de cei care se străduiesc s-o tranziteze spre Occident, venind din Orientul Mijlociu, prin Belarus.
Potrivit unui sondaj făcut în țările central-europene din grupul Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia), cu ocazia conferinței internaționale Globsec de la Bratislava, din luna mai, slovacii au părerea cea mai proastă despre refugiații ucraineni, fiind și singurii din regiune unde sentimentele negative sunt împărtășite de majoritatea populației (52%).
Nu întâmplător, tot în Slovacia, doar 43% din respondenți au declarat că de vină pentru războiul din Ucraina este Rusia – față de 72% în Cehia vecină.
În opinia autorilor cercetării, percepțiile negative față de refugiații ucraineni și față de Ucraina sunt alimentate în țările central-europene de partide cu retorică naționalistă, și sunt mai frecvente printre oamenii care folosesc ca surse prioritare de informație rețelele sociale și canalele personale de comunicare.
