La 10 iunie, un tânăr rom din Cehia a murit după ce a fost înjunghiat în tramvai de un ucrainean. Au urmat chemări la violență din ambele tabere, dar și un efort comun de aplanare a tensiunii. Chiar dacă nu s-a mai întâmplat nimic grav, incidentul a scos la iveală frustrările dintr-o societate cu probleme în acceptarea diversității etnice, amplificate de războiul din Ucraina.
Incidentul de la Brno, soldat cu moartea lui Nicolas, a avut loc pe fondul nemulțumirii crescânde a unor categorii sociale cehești, în primul rând celei mai sărace, față de ceea ce percep ca „privilegiile” acordate de statul ceh sutelor de mii de refugiați din Ucraina.
Pe rețelele sociale circulă informații false despre cum copiii ucraineni ar avea prioritate la înscrierea la școală, despre cum refugiații din Ucraina strâmbă din nas la condițiile de viață oferite în Cehia, cum sunt de fapt bogați și nu fac decât să se îmbogățească mai mult pe spinarea cehilor de rând ș.a.m.d.
Asemenea sentimente au culminat în primăvară cu o serie de demonstrații de protest, inclusiv una la care participanții au încercat să smulgă un mare steag ucrainean de pe clădirea Muzeului Național, în centrul Pragăi.
Chiar dacă guvernul de centru-dreapta, pro-occidental a condamnat asemenea gesturi, el a acceptat tacit să reducă asistența pentru refugiații ucraineni.
Romii, pe treapta cea mai de jos
De mai multă vreme, activiștii civici au atras atenția că sentimentele anti-refugiați sunt tot mai acute în comunitatea romă, în ceea ce un comentator numea „ura săracilor contra săracilor”, ajutată, desigur, de sentimentul mai larg răspândit al xenofobiei și de propaganda pro-rusă de pe rețele.
Marginalizați, discriminați, ținuți pe treapta cea mai de jos a ordinii economice, unii romi (și alți cehi săraci) au văzut în ajutorul de stat pentru ucraineni, puternic mediatizat, un fel de furt din ceea ce li s-ar fi cuvenit lor.
Romii cehi sunt de multă vreme minoritatea socială cel mai puțin agreată de majoritate în Cehia. După o perioadă comunistă când au fost siliți să se asimileze, inclusiv prin măsuri drastice, ca „împrăștierea” lor geografică forțată, dar au avut măcar acces la unele forme de asistență socială, romii au devenit perdanții economici ai tranziției post-comuniste, ajungând și țintele atacurilor neo-naziste.
Apeluri și contra-apeluri
La două zile după moartea tânărului Nicolas, zeci de romi s-au adunat în centrul orașului Brno, al doilea ca mărime din Cehia. Demonstrația a fost la început pașnică și tăcută; oamenii au aprins lumânări și au depus flori pe caldarâm. Apoi, însă, unul dintre organizatori a ținut un discurs în care a îndemnat la răzbunare împotriva ucrainenilor.
După o săptămână, o nouă adunare a fost mult mai pașnică, oamenii scandând lozinci pentru unitate între „albi și negri”.
Spiritele s-au încins, pe de altă parte, de o postare pe Facebook în ucraineană a unui anume Ivan Kotvun, care chema ucrainenii din Brno să participe la un marș împotriva romilor. „Haideți să le arătăm țiganilor de ce suntem în stare”, a scris Kotvun în postarea ulterior retrasă, dar care deja face obiectul unei anchete polițienești.
Asemenea apeluri, și altele, i-au făcut pe lideri din cele două comunități să lanseze altfel de mesaje: mulți ucraineni s-au adunat la Brno și Praga să aducă un omagiu romului ucis și să promoveze înțelegerea interetnică.
„Noi credem în egalitate și omenie, fără deosebire de naționalitate. Considerăm important să nu percepem acest trist incident ca un delict cu substrat etnic sau național”, a scris pe pagina ei de Facebook Inițiativa Ucraineană din sudul Moraviei.
La rândul lor, activiștii romi au atras atenția că ambele comunități sunt marginalizate, iar în cazul romilor, aceasta este o problemă cronică. „Frustrarea (romilor) își are originea în atitudinea laxă a organelor statului față de romi, în anti-țiganismul structural cu care ei se confruntă în majoritatea instituțiilor, locale, statale sau internaționale”, au scris într-un articol pe site-ul Romea.cz Tomáš Ščuka și Michal Mižigár.
Unii comentatori de presă au atras atenția că incidentul de la Brno, în care a fost arestat un ucrainean de 37 de ani, a fost favorizat și de „importul” ilegal de muncitori ucraineni de către „mafiile” ceho-ucrainene, care s-au învățat rapid să folosească în scop de profit măsurile de ajutorare a refugiaților de război.
Romii ucraineni, sau discriminare de două ori
Cearta dintre romii și ucrainenii din Cehia vine la un an după un val de incidente discriminatorii, tolerate dacă nu chiar provocate de statul ceh, împotriva refugiaților de etnie romă din Ucraina.
Ei au fost tratați de la bun început, adică de la gara din Praga, altfel decât refugiații „albi” din Ucraina, fiind descurajați să se stabilească în Cehia, inclusiv prin oferirea unor condiții de găzduire cât mai modeste, anume în corturi; autoritățile cehe au invocat ca pretext pentru segregarea rasială că romii ucraineni ar avea cetățenia... Ungariei, și că ar trebui prin urmare să ceară adăpost în Ungaria.
Activiștii sociali de la gara din Praga, care au avut grijă luni de zile de fugarii romi fără ajutor de la stat, au spus că argumentul oficialităților cehe, cel cu pașapoartele ungurești, este fals; doar o mică parte din romii ucraineni le au într-adevăr, grație politicilor naționaliste ale guvernului de la Budapesta, dar nici aceea nu primesc niciun fel de sprijin, la nevoie, din partea Ungariei.
Autoritățile Cehiei au negat că romii ucraineni ar fi fost discriminați la Praga, ministrul de externe Vit Rakusan spunând la vremea aceea că ar fi vorba de cazuri izolate, nereprezentative și condamnabile.
