Linkuri accesibilitate

Segregare rasială în școlile slovace: primul verdict în favoarea copiilor romi 


Copii și adulți romi în cartierul Angi Mlyn din Michalovce, în estul Slovaciei
Copii și adulți romi în cartierul Angi Mlyn din Michalovce, în estul Slovaciei

Un tribunal din Slovacia a dat dreptate copiilor romi siliți să frecventeze o școală pentru elevi cu dizabilități mintale, judecata stabilind că a fost vorba de un act discriminatoriu, bazat exclusiv pe apartenența rasială a copiilor. Practica segregării copiilor romi a fost parte componentă a sistemului școlar din Cehoslovacia socialistă, perpetuându-se în cele două republici moștenitoare, Cehia și Slovacia, în ciuda avertismentelor justiției europene.

Tribunalul din orașul Prešov, în estul Slovaciei, a stabilit că trei copii din localitatea Hermanovce au fost supuși discriminării în educație când au fost plasați în mod ilegal într-o clasă specială pentru copii cu dizabilități mintale. Potrivit site-ului Romea.cz, tribunalul a confirmat de asemenea răspunderea ministerului educației pentru situația creată.

„Este vorba de prima decizie cu valoare de lege din istorie a vreunui tribunal slovac în favoarea copiilor romi forțați să meargă la școală în regim segregat”, a comentat verdictul organizația neguvernamentală slovacă Consiliul pentru Drepturi Civice și Umane.

Cazul a fost instrumentat în 2016, când mamele celor trei copii de etnie romă au făcut plângere penală împotriva unui centru privat de orientare pedagogică din Prešov, care le diagnosticase copiilor o „ușoară retardare” mintală. Plângerea a fost îndreptată de asemenea împotriva școlii primare din Hermanovce, care i-a educat după o programă școlară specială, separați de ceilalți copii.

Hermanovce este o localitate cu 1700 de locuitori, dintre care 38% se declară de etnie romă.

Tribunalul din Prešov a dat dreptate reclamanților în noiembrie 2021, stabilind că centrul de orientare pedagogică și școala au discriminat copiii pe baza apartenenței lor la etnia romă. Condamnații au făcut apel, dar acum acesta a fost respins. Instanța i-a obligat de asemenea să plătească fiecărei din familiile reclamante câte 5000 de euro.

„Sunt bucuroasă de verdict”, a spus Valentína Čonková, una din reclamante, adăugând că speră ca el să ajute să se pună capăt segregării rasiale în școlile din Slovacia.

„Sper să nu li se întâmple și altor copii romi ce mi s-a întâmplat mie”, a reacționat Sebastián Červeňák, unul din cei discriminați.

Toți cei care au figurat în dosar au îndemnat părinții copiilor segregați să nu treacă cu vederea această nedreptate și să depună plângeri în instanță.

Vanda Durbáková, avocata copiilor segregați, a spus că problema segregării rasiale în școlile din Slovacia are caracter „sistemic”, nefiind vorba de „întâmplări” izolate.

Năravuri care dispar greu

Practica segregării rasiale în școli a fost larg-răspândită în sistemul educațional din Cehoslovacia socialistă, unde copiii de romi erau trimiși în mod practic automat la „școli speciale”, în virtutea unor deficiențe mintale stabilite pe baze false.

După 1989, practica a continuat, fiind preluată de cele două moștenitoare ale statului comun – Cehia și Slovacia, cu aprobarea tacită a noilor autorități post-comuniste și a unor societăți în care prejudecățile rasiste se mențin.

În mai multe rânduri, organizații europene pentru drepturile omului, în frunte cu Consiliul Europei, au cerut celor două țări membre în UE să pună capăt acestei practici.

În martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a UE a decis că în orașul slovac Stará Ľubovňa școlile primare sunt segregate, cu clase speciale pentru romi. Decizia instanței europene a fost salutată drept istorică de activiștii pentru drepturile omului, inclusiv pentru că venea după ce instanțe naționale, slovace, stabiliseră că nu există asemenea discriminare în sistemul educațional.

Speranța: activismul și justiția europeană

În vreme ce rasismul sistemic anti-romi continuă în diferite forme în Cehia și Slovacia, se înmulțesc și demersurile juridice pentru corectarea și pedepsirea lui, inclusiv cu ajutorul instanțelor europene.

În septembrie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat dreptate unui rom care s-a plâns de segregare rasială în sistemul școlar cehesc.

Guvernul ceh a ajuns în acest caz la acord extra-judiciar cu reclamantul Jaroslav Suchý, oferindu-i compensare de 4000 de euro.

Crescut într-un orfelinat, el a fost obligat să meargă timp de 10 ani la o școală specială pentru elevi cu dizabilități mintale, profesorii spunându-i că „nu face față” programei pentru copii „normali”. Victoria lui Suchý în instanța europeană a fost cu atât mai importantă, cu cât a ajutat la răsturnarea unei decizii a Curții Supreme de Justiție din Cehia, care stabilise că se poate vorbi de segregare rasială în școli numai dacă proporția copiilor romi în clasele „speciale” este de cel puțin 50%.

Ca și în multe cazuri de asemenea natură, plângerea romului ceh discriminat a fost depusă în instanțele europene de Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), cu sediul la Bruxelles.

Cehia și Slovacia nu sunt singurele țări din UE care practică segregarea rasială în școli. În martie 2023 CEDO a condamnat Ungaria pentru segregarea copiilor romi la școala Jókai Mór din Piliscsaba, localitate din apropierea Budapestei. Statul ungar a fost obligat să-i plătească lui Imre Szolcsán o compensație de 7000 de euro.

Centrul European pentru Drepturile Romilor, care l-a reprezentat juridic pe Imre, a spus că decizia CEDO a fost importantă nu doar fiindcă i-a dat dreptate reclamantului, ci și pentru că în premieră obligă autoritățile să pună capăt segregării într-o școală, cea din Pilicsaba, stabilind un precedent util. Imre, acum în vârstă de 17 ani, va folosi banii din compensație pentru a-și continua educația într-o școală de meserii, ca să devină sudor.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG