Autoritățile de facto din Nagorno-Karabah au acceptat propunerea rusă de încetare a focului

Autoritățile autoproclamatei republici au acceptat, de fapt, toate cererile părții azere, care cu o zi înainte a reluat loviturile asupra pozițiilor forțelor armene din Nagorno-Karabah.

Într-un comunicat publicat pe rețele se precizează că formațiunile armate armene din Nagorno-Karabah vor fi dizolvate, iar la 21 septembrie, în orașul azer Evlah, vor începe negocierile cu autoritățile azere privind integrarea comunității armene din Karabah.

Aparent, acest lucru ar putea însemna că, în viitorul apropiat, întregul teritoriu al fostei regiuni sovietice Nagorno-Karabah va intra sub controlul Azerbaidjanului.

Acordul a fost atins „prin medierea comandamentului contingentului rus de menținere a păcii staționat în Nagorno-Karabah”, potrivit comunicatului.

Premierul armean Nikol Pașinian a declarat că Armenia nu a participat la elaborarea textului declarației, dar „îl ia în considerare”. Pașinian a subliniat, de asemenea, că Erevanul nu înțelege prevederile privind retragerea „unităților și militarilor” Armeniei care au rămas în Nagorno-Karabah, deoarece forțele armene nu se mai află acolo din august 2021.

Comentând evenimentele din Nagorno-Karabah, Kremlinul a declarat că „de jure vorbim despre acțiunile Azerbaidjanului pe teritoriul său”. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept nefondate acuzațiile Erevanului privind inacțiunea Moscovei.

Anterior, secretarul Consiliului de Securitate armean, Armen Grigorian, a declarat că Rusia nu își îndeplinește obligațiile de a proteja populația din Nagorno-Karabah, în conformitate cu declarația semnată în noiembrie 2020 de liderii Azerbaidjanului, Armeniei și Rusiei.

La 19 septembrie, armata azeră a anunțat o operațiune militară în Nagorno-Karabah pentru a „restabili ordinea constituțională”. Au fost raportate lovituri asupra unor instalații ale armatei armene și ale armatei din Karabah. Erevanul neagă prezența armatei sale în regiunea separatistă.

Înainte de a anunța operațiunea, Azerbaidjanul a acuzat Armenia și Nagorno-Karabahul de organizarea unor atacuri teroriste. Potrivit părții azere, două mașini au fost aruncate în aer de mine pe 19 septembrie. Șase persoane au murit, printre care patru angajați ai ministerului de Interne azer.

În cursul zilei de 19 septembrie, armata azeră a reușit să preia controlul asupra a peste 60 de poziții de luptă ale forțelor armate armene, a declarat un reprezentant al ministerului azer de la Baku. Miercuri dimineață, ministerul a declarat că „activitățile antiteroriste locale continuă cu succes”.

Potrivit ombudsmanul de facto din regiunea Nagorno-Karabah, Gegham Stepanian, 32 de persoane au fost ucise și peste 200 rănite de la începutul operațiunii militare azere. Printre morți se numără șapte civili, inclusiv doi copii. Locuitorii din republica autoproclamată rămân în continuare fără electricitate, comunicații și hrană și se ascund în subsoluri, a declarat ombudsmanul.

SUA, Rusia și Uniunea Europeană au cerut părților implicate în conflict să înceteze luptele.

Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a avut, marți, convorbiri telefonice cu președintele azer Ilham Aliev. Blinken a cerut autorităților de la Baku să „înceteze imediat ostilitățile” și orice escaladare în regiune. Secretarul de stat american a subliniat că nu există o soluție militară la problema Nagorno-Karabah și a făcut apel la reluarea dialogului pentru rezolvarea diferendelor restante dintre Baku și etnicii armeni din Nagorno-Karabah. Aliev a declarat că Baku va înceta „activitățile antiteroriste” din Karabah dacă armata armeană își va depune armele.

### Vezi și... ###

Azerbaidjanul atacă în zona Nagorno-Karabah