Linkuri accesibilitate

Azerbaidjanul atacă în zona Nagorno-Karabah


Locuitori căutând adăpost după ce s-au auzit explozii la Stepanakert, în Nagorno-Karabah.

După săptămâni de ciocniri sângeroase și o blocadă a enclavei armene Nagorno-Karabah, Azerbaidjanul a anunțat la 19 septembrie că a lansat o „operațiune anti-teroristă” ca să alunge din regiune militarii armeni, provocând temeri de un nou război. Armenia neagă că ar avea soldați în enclavă.

Armenia și Azerbaidjan deja au avut două conflicte armate legate de Nagorno-Karabah în cele 3 decenii de existență independentă a celor două state post-sovietice.

Într-o primă reacție la „operațiunea militară” azeră, marți, ministerul de externe al Armeniei a cerut pacificatorilor ruși din regiunea Nagorno-Karabah să intervină și să stopeze ceea ce Erevanul numește „agresiunea azeră”, care ar avea ca scop „purificarea etnică”.

Armenii au cerut de asemenea convocarea Consiliului de Securitate ONU în legătură cu noile evoluții.

Locuitorii enclavei au postat pe rețele video-uri care ar arăta că ar fi bombardat principalul oraș din Nagorno-Karabah, Stepanakert.

Azerii spun că atacă doar „ținte legitime”, militare.

Ce este Nagorno-Karabah?

Nagorno-Karabah este o regiune muntoasă din interiorul Azerbaidjanului, recunoscută pe plan internațional ca teritoriu azer, dar locuită preponderent de etnici armeni (populație: 120.000). Regiunea are propriul guvern, apropiat Armeniei, dar nerecunoscut oficial nici măcar de către Erevan.

Armenii, care sunt creștini, pretind că s-au aflat în regiune încă dinaintea erei noastre, dar azerii, majoritatea musulmani turcici, au și ei pretenții istorice asupra teritoriului care de-a lungul secolelor a fost dominat pe rând de persani, turci și ruși.

Cele două războaie

„Primul război din Karabah” (1988-1994) a fost purtat de armenii din enclavă cu vecinii lor azeri și s-a soldat cu alungarea din regiune a aproape tuturor etnicilor azeri și cu 30.000 de morți.

Al doilea conflict dintre azeri și armeni a fost „războiul de 44 de zile” din 2020, soldat cu capturarea de către trupele azere a șapte districte ocupate de armeni în anii 1990 și a unei treimi din teritoriul enclavei Nagorno-Karabah. Rusia, care are un tratat de apărare cu Armenia, dar și relații bune cu Azerbaidjan, a negociat un acord de încetare a focului. În baza lui, aproape 2000 de pacificatori ruși păzesc singura legătură terestră a enclavei cu Armenia, „coridorul Lacin”, pe care forțele armene nu-l mai controlează.

Speranțe firave de pace

Negocierile de pace repetate, mediate pe rând de Uniunea Europeană, Statele Unite și Rusia, au adus cele două tabere în pragul unui acord de pace, care nu a fost însă încheiat deocamdată.

Chestiunea cea mai disputată este statutul etnicilor armeni din enclavă. Erevanul vrea ca drepturile și securitatea lor să fie garantate. Baku acuză Armenia că nu negociază cinstit și că de fapt alimentează separatismul.

În decembrie 2022, civili azeri care se prezentau drept activiști de mediu au blocat coridorul Lacin, iar azerii au ridicat acolo în aprilie 2023 un punct de control, chipurile ca să prevină contrabanda cu arme. Fluxul de bunuri și oameni între Armenia și Nagorno-Karabah a fost astfel întrerupt, iar puterile occidentale au avertizat asupra unei crize umanitare.

Săptămâna aceasta, Crucea Roșie Internațională a reușit să ducă în enclavă ajutoare, dar între timp tensiunile azero-armene s-au intensificat, cu acuzații reciproce de pregătiri de război.

În ultima vreme, Armenia s-a plâns că războiul Rusiei din Ucraina împiedică Moscova să-și îndeplinească rolul de garant al securității în regiunea Caucazului de Sud.

Ministerul de externe al Rusiei a spus marți că azerii au avertizat Moscova de iminentul atac din Nagorno-Karabah cu câteva minute înainte să-l pornească.

Nagorno-Karabah

Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG