Morți și proteste în masă: Blocada din Nagorno-Karabah se înăsprește
După ce Azerbaidjanul și-a înăsprit blocada din Nagorno-Karabah și după ce doi copii de etnie armeană au murit, localnicii spun că situația a atins un punct critic.
Morți și proteste în masă: Blocada din Nagorno-Karabah se înăsprește
După ce Azerbaidjanul și-a înăsprit blocada din Nagorno-Karabah și după ce doi copii de etnie armeană au murit, localnicii spun că situația a atins un punct critic.
Morți și proteste în masă: Blocada din Nagorno-Karabah se înăsprește
După ce Azerbaidjanul și-a înăsprit blocada din Nagorno-Karabah și după ce doi copii de etnie armeană au murit, localnicii spun că situația a atins un punct critic.
După ce Azerbaidjanul și-a întărit blocada din Nagorno-Karabah și după ce doi copii de etnie armeană au murit, localnicii spun că situația a atins un punct critic.
„Nu vreau să par patetic, dar tot ce am în bucătărie în acest moment este niște hrișcă”, spune jurnalistul Marut Vanian, care a împărtășit cu RFE/RL fotografii din apartamentul său din Nagorno-Karabah, realizate la 18 iulie.
Bucătăria lui Marut Vanian fotografiată pe 18 iulie în Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah. Orașul este cunoscut sub numele de Xankandi în limba azeră.
Vanian este unul dintre cei peste 100 de mii de etnici armeni care se află efectiv sub asediu în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar populată preponderent de etnici armeni.
Un supermarket gol în Stepanakert pe 18 iulie
Izolarea regiunii impusă din decembrie a fost intensificată dramatic de Baku în ultima lună, împingând regiunea în pragul unei (noi) crize umanitare masive.
Gazul a fost oprit și, din 15 iunie, nicio aprovizionare nu este permisă peste un punct de control pe care Azerbaidjanul l-a instalat recent pe coridorul Lacin, drumul principal care leagă Nagorno-Karabah de Armenia.
Anterior, Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) i se permitea să aducă unele bunuri esențiale și să transporte pacienți grav bolnavi prin blocadă.
O benzinărie goală în Stepanakert, la 18 iulie. Benzina este acum aproape imposibil de procurat în Nagorno-Karabah, spun localnicii.
Baku a justificat închiderea drumului prin faptul că au fost descoperite „diverse mărfuri de contrabandă", inclusiv telefoane mobile, țigări și benzină, în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia.
Într-o declarație, organizația de sprijin umanitar e a răspuns că „niciun material neautorizat nu a fost găsit în niciun vehicul aparținând CICR”, dar a adăugat: „regretăm că, fără știrea noastră, patru șoferi angajați pe bază de contract au încercat să transporte niște bunuri comerciale în propriile lor vehicule, care afișau temporar emblema CICR”.
Locuitorii din Stepanakert așteaptă la coadă pentru a cumpăra pâine de la o brutărie pe 18 iulie.
„Ultima săptămână a fost cea mai dificilă perioadă a blocadei”, spune Vanian. „În supermarketuri nu există decât alcool, iar micile afaceri și magazinele pur și simplu s-au închis și [proprietarii] au plecat acasă.”
„Pâinea, care ar trebui să fie pe masa fiecărui armean de trei ori pe zi, este greu de cumpărat. Trebuie să stai la coadă ore întregi în fața brutăriei pentru a cumpăra două pâini.”
Femei în vârstă în Stepanakert în seara zilei de 17 iulie. Una dintre femei târăște o creangă pe care o va folosi ca lemn de foc pentru a găti.
La 8 iulie, cadavrele a doi copii au fost descoperite în interiorul unei mașini în nordul Nagorno-Karabah, după ce mama lor singură a plecat pe jos până într-un oraș din apropiere pentru a primi cota de ulei de gătit și zahăr. Se pare că cei doi copii - o fetiță în vârstă de 6 ani și fratele ei de 3 ani - au plecat în căutarea mamei lor înainte de a se refugia într-o mașină descuiată în timpul serii fierbinți de vară. Cauza morții lor în interiorul vehiculului nu a fost încă stabilită.
Un protest împotriva blocadei în Stepanakert, la 14 iulie.
La un miting organizat la Stepanakert pe 14 iulie, mii de oameni s-au adunat pentru a protesta împotriva blocadei, pe fondul unui sentiment de disperare tot mai mare. „Ce mai așteptați?”, a întrebat retoric un vorbitor comunitatea internațională în timpul mitingului. „Trebuie să vedeți cadavre în această piață în fiecare zi înainte de a avea o reacție?”
Localnicii din Stepanakert trec pe lângă legumele de vânzare pe 18 iulie. Produsele cultivate local sunt vândute la prețuri de câteva ori mai mari decât cele obișnuite spun localnicii, făcându-le de neatins pentru mulți oameni.
Autoritățile de la Baku consideră că guvernul de facto din Nagorno-Karabah este un ocupant ilegal al teritoriului său recunoscut internațional și a cerut conducerii de la Stepanakert să demisioneze.
Azerbaidjanul afirmă că armenii din regiunea muntoasă vor beneficia de drepturile tuturor celorlalți cetățeni azeri, dacă Baku va prelua controlul. Însă mai multe crime brutale comise de etnici armeni, atribuite soldaților azeri, i-au făcut pe unii observatori să se teamă de ce este mai rău, dacă Baku va prelua controlul asupra regiunii.
Pancarte de protest împotriva blocadei în centrul Stepanakert, la 17 iulie.
Vanian spune că armenii din Karabakh nu vorbesc încă deschis despre plecarea din regiune în Armenia, „dar mulți înțeleg că nu pot avea grijă de un copil în astfel de condiții. La urma urmei, copiii au nevoie de vitamine și de o viață fericită”. Dar, spune jurnalistul, „alții spun că sunt pregătiți să mănânce doar iarbă, atâta timp cât trăiesc în propriile case, atâta timp cât nu este război”, în speranța că situația poate fi rezolvată.
Standuri goale de țigări într-o tutungerie din Stepanakert, pe 18 iulie.
Președintele de facto al Nagorno-Karabahului, Araiik Harutiunian, a declarat la 17 iulie, folosind denumirea armeană a regiunii, că, „dacă situația pentru populația din Artsah nu revine la un curs ceva mai stabil și normal în decurs de o săptămână, cu ajutorul intervenției internaționale, vom recurge la acțiuni mai dure atât în Artsah, cât și în afara acesteia". Nu este clar ce acțiuni are în vedere oficialul.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
1/15Un cuplu plimbându-se într-o seară cețoasă, pe o stradă din Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah, 15 decembrie 2022. Locuitorii acestei regiuni separatiste din Azerbaidjan sunt, în mare parte, armeni de etnie. Este începutul blocadei din Coridorul Lacin, singura legătură terestră între această zonă și Armenia.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
2/15Blocada a fost organizată de persoane care pretind a fi activiști de mediu din Azerbaidjan. Ei susțin că Armenia a efectuat ilegal activități miniere în Nagorno-Karabah. Activiștii sunt susținuți de autoritățile azere.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
3/15Blocada punea în pericol aprovizionarea cu alimente, medicamente și combustibil a celor 120 000 de locuitori din Nagorno-Karabah. Mii de armeni au ieșit în stradă în Stepanakert la 25 decembrie pentru a protesta împotriva Azerbaidjanului.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
4/15Armeni la manifestație, cu un afiș pe care scrie „Putin! Ține-te de cuvânt!” . Manifestanții protestează în fața forțelor de menținere a păcii rusești, la un punct de control din afara orașului Stepanakert pe 27 decembrie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
5/15Rusia a trimis 2000 de oameni ca trupe de menținere a păcii pentru a asigura astfel deschiderea coridorului Lacin, în cadrul unui acord negociat de Moscova pentru a pune capăt conflictului din 2020.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
6/15Un bărbat privește într-o oglindă lângă o casă incendiată de etnicii armeni care au evacuat satul Cerektar din Nagorno-Karabah, la 14 noiembrie 2020. În conformitate cu termenii acordului, armenii trebuiau să părăsească anumite părți din Nagorno-Karabah.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
7/15Militarii azeri păzesc un punct de control de-a lungul coridorului Lacin. Armenia susține că protestele sunt orchestrate de Azerbaidjan, iar Statele Unite au cerut autorităților de la Baku să ridice blocada.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
8/15Clienți într-un magazin alimentar aproape gol din Stepanakert, pe 7 ianuarie. După mai bine de o lună de blocadă, locuitorii din Nagorno-Karabah au declarat pentru RFE/RL că se înregistrează o criză acută de alimente, medicamente și combustibil.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
9/15Elevi încâlzindu-se în jurul unei sobe, într-o școală din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
10/15Cupoanele de alimente ale unei familii din Stepanakert. Autoritățile locale armene au introdus un sistem de raționalizare la 20 ianuarie, care acoperă orezul, pastele, hrișca, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
11/15Doi băieți se încălzesc lângă o sobă pe 18 ianuarie. De asemenea, autoritățile au ordonat închiderea școlilor din cauza lipsei de gaz și electricitate.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
12/15Șoferii fac coadă la benzină în Stepanakert. De asemenea, Azerbaidjanul a întrerupt când și când aprovizionarea cu gaz a regiunii Nagorno-Karabah - cel mai recent la 21 ianuarie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
13/15O femeie și fiul ei iau cina la lumina lumânărilor în casa lor din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
15/15Două femei în vârstă se încălzesc lângă un radiator în Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
