Potrivit autorităților de la Riga, deportările vizează o secțiune foarte mică a comunității rusești din Letonia, anume rușii care au renunțat la cetățenia letonă în favoarea celei ruse, nu au făcut cerere de reședință permanentă în Letonia și nu s-au înscris la cursuri de limbă letonă.
Cetățenia rusă le-a permis să călătorească fără vize în Rusia și Belarus, să poată cere pensionarea la 55 de ani și să primească o pensie din Rusia.
„Au decis liber să nu ia cetățenia Letoniei, ci a unui alt stat”, a explicat pentru Reuters Dimitrijs Trofimovs, secretar de stat la Ministerul de Interne de la Riga. „Este un semnal. De aceea li s-a dat răgaz de un an pentru a promova examenul de limba letonă".
Testul, văzut și ca un test de loialitate, este necesar, a argumentat el, deoarece Moscova și-a justificat invazia din Ucraina prin nevoia de a-i proteja pe cetățenii ruși din străinătate.
În 2022, ca reacție la invazia rusă din Ucraina, parlamentul leton a adoptat un amendament la legea migrației prin care s-au înăsprit condițiile de rezidență pentru cetățenii ruși din Letonia. Pentru a continua să trăiască legal în țara baltică, aceștia trebuie să ceară permisul de rezidență permanentă și, în cele mai multe cazuri, să arate că stăpânesc, fie și sumar, limba de stat - letona.
Letonia, țară cu mai puțin de 2 milioane de locuitori, are o importantă minoritate rusă, majoritatea fiind imigranți din perioada sovietică și descendenții lor. În 2022, etnicii ruși reprezentau 24% din totalul populației.
Relațiile dintre etnicii letoni și ruși s-au tensionat după invadarea de către ruși a Ucrainei, în februarie 2022.
Campania electorală parlamentară letonă de anul trecut a fost dominată de chestiuni legate de identitatea națională și preocupările de securitate.