Linkuri accesibilitate

În Polonia se profilează două încercări de a forma guvernul


Liderul PiS Jaroslaw Kaczynski și cel al Coaliției Civice, Donald Tusk, (colaj fotografic după imagini din ziua alegerilor, 15 octombrie). Dacă PiS nu poate forma guvernul, sarcina i se va încredința cel mai probabil lui Tusk.
Liderul PiS Jaroslaw Kaczynski și cel al Coaliției Civice, Donald Tusk, (colaj fotografic după imagini din ziua alegerilor, 15 octombrie). Dacă PiS nu poate forma guvernul, sarcina i se va încredința cel mai probabil lui Tusk.

Sondajele postelectorale în Polonia arată că partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS), a obținut cele mai multe voturi, dar opoziția liberală are cele mai mari șanse de a veni la putere.  Rezultatele finale sunt așteptate marți, iar negocierile politice ar putea fi îndelungate.

Luni dimineață, agenția IPSOS a prezentat un nou sondaj care confirmă că partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) a obținut cele mai multe voturi, dar insuficiente pentru o majoritate parlamentară. Sondajul IPSOS realizat la ieșirea de la urne sugerează că Lege și Justiție ar fi obținut 200 de locuri în parlament, cu 36,6% din voturi. Partenerul său potențial Confederația, de extremă dreaptă, ar avea numai 12 mandate (6,4% din voturi).

Trei partide de opoziție au câștigat probabil un total de 248 de mandate în camera inferioară a parlamentului, Sejm, cu 460 de locuri. Deși pe liste separate, cele trei partide de opoziție, Coaliția Civică a fostului premier Donald Tusk, A Treia Cale și Noua Stângă au mers în alegeri cu promisiunea că vor îndepărta de la putere partidul Lege și Justiție și vor restabili bunele relații cu UE.

Cel mai mare partid de opoziție, „Coaliția Civică”, condus de Donald Tusk, fost premier și președinte al Consiliului European, se clasează pe al doilea loc, cu 31% din voturi, conform rezultatelor celui mai recent sondaj IPSOS.

Cea mai mare surpriză a fost participarea record la vot de 72,9%, cea mai mare de la căderea comunismului.

„Mă uit cu optimism la ce poate face o societate mobilizată”, comenta istoricul britanic Timothy Gorton Ash, un expert în istoria modernă a Europei Centrale, sondajele care indică posibila victorie a partidelor de opoziție.

Lupta se mută în Parlament

Chiar dacă rezultatele finale, așteptate marți, 17 octombrie, vor confirmă sondajele, lupta pentru putere ar putea dura încă săptămâni.

Președintele Andrzej Duda, apropiat partidului PiS, trebuie să convoace prima sesiune a noului Parlament în termen de 30 de zile de la alegeri.

Tot el desemnează un candidat la funcția de premier. Tradițional este ales candidatul partidului cu cele mai multe voturi, dar nu există o obligație constituțională. De aceea este probabil ca Duda sa-l însărcineze pe candidatul PiS cu formarea guvernului, după care acesta trebui să obțină încrederea Parlamentului cu o majoritate simplă, pe care PiS și aliați săi nu o au, în acest moment.

„Este de așteptat ca PiS să nu renunțe înainte de a mai încerca să trișeze”, avertizează analista politică americană Anne Applebaum, stabilită de ani de zile în Polonia.

După un eventual eșec PiS, președintele va însărcina un nou politician cu formarea guvernului, probabil Donald Tusk, din partea opoziției liberale.

Toată lumea așteaptă

Alegerile din Polonia sunt urmărite cu atenție la Kiev și Bruxelles, dar în prima zi după scrutin, când nu se terminase numărarea voturilor, în afara Poloniei s-au făcut puține comentarii politice, și acelea foarte reținute.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat pentru BBC că este optimist, și că speră ca tensiunile din relațiile dintre Polonia și UE să dispară. Varșovia este „un membru de bază al familiei europene”, a mai spus Schinas.

De mai mulți ani, Polonia se află într-o relație adversă cu Uniunea Europeană, din cauza reformelor pornite de PiS care au limitat drastic independența justiției și a mediilor de informare publice. În acest moment, UE are „înghețate” peste 35 de miliarde de euro în fonduri de sprijin pentru Polonia, dar opoziția liberală a promis că odată venită la guvernare va anula multe din schimbările făcute de PiS, normalizând și relațiile cu Bruxelles.

Amenințarea rusească este un alt motiv pentru care Bruxelles-ul dorește să aibă din nou relații bune cu Polonia, remarcă BBC, pentru că Moscova exploatează orice dezbinare între susținătorii internaționali ai Ucrainei.

Tensiuni pe tema ajutorul pentru Ucraina au apărut nu numai în cadrul țărilor UE, dar în ultimele luni și între Varșovia și Kiev, pe fundalul campaniei electorale din Polonia. Cu tote acestea, nimeni nu se așteaptă ca sprijinul Poloniei pentru Ucraina, în războiul cu Rusia, să scadă, indiferent de partidele care vor guverna.

Ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith, a declarat tot pentru BBC că în ultimele vizite în Polonia a remarcat hotărârea polonezilor, nu numai a guvernului, de a sprijini Ucraina.

„Se învecinează cu Ucraina, resimt altfel acest război decât alte țări din Alianță”, a spus Smith, adăugând: „Ne putem baza pe Polonia, (…) contăm pe ei pe termen lung, indiferent de cine ar putea fi la putere".

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG