În acest moment, sprijinul adițional pentru Ucraina figurează într-o propunere legislativă a președintelui Biden, în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, care include și ajutor pentru Israel, precum și finanțarea altor proiecte de securitate. Propunerea administrației a fost înaintată Congresului, dar s-a blocat din cauza crizei din Camera Reprezentanților.
După mai bine de 20 de zile de lupte politice, în sânul partidului Republican, Mike Johnson – un legislator puțin cunoscut din statul Louisiana – a fost ales președinte al Camerei Reprezentanților, semnalând o alunecare spre dreapta, spre aripa Trump, a fracțiunii republicane. Asta pune sub semnul întrebării sprijinul american pentru Ucraina, mai precis cu câți bani și în ce condiții va continua acest sprijin, scrie corespondentul RFE/RL Reid Standish.
Johnson a moștenit o agendă încărcată, marcată de data de 17 noiembrie, când din nou guvernul riscă să fie închis dacă Congresul nu aprobă bugetul pentru noul an fiscal. Cu toate acestea, atenția se focalizează pe pachetul separat, de peste 100 de miliarde de dolari, trimis de președintele democrat Joe Biden în Congres, care include 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, 14 miliarde de dolari pentru Israel, aflat în plin război cu organizația teroristă Hamas din 7 octombrie, precum și bani pentru întărirea graniței cu Mexic și finanțarea unor programe de securitate în zona Indonezia-Pacific.
Înainte de a fi ales lider al Camerei Reprezentanților, Johnson a votat de mai multe ori, alături de alți republicani, împotriva unor ajutoare pentru Ucraina, argumentând că banii ar fi mai bine investiți în țară, și că Statele Unite ar trebui să se implice mai puțin în conflicte îndepărtate.
La o zi după ce a câștigat conducerea Camerei, într-un interviu cu postul de televiziune Fox News , Johnson și-a exprimat din nou scepticismul cu privire la ajutorul american pentru Ucraina, lăsând de înțeles că sprijinul pentru Ucraina ar trebui decuplat de cel pentru Israel.
„Israelul este o problemă diferită. O să propunem un pachet separat pentru Israel, de 14 miliarde de dolari”, a spus Johnson la televiziunea Fox News, pe 26 octombrie.
„Nu-i putem permite lui Putin să câștige în Ucraina, pentru că nu cred că s-ar opri acolo”, a mai spus Johnson, care a cerut însă mai mult control asupra banilor care sunt dați Kievului, confruntat cu invazia Rusiei de peste 20 de luni, și fără nici o perspectivă ca războiul să se încheie în curând.
„Vrem să știm clar care este obiectivul nostru acolo, cum definim sfârșitul”, a mai declarat Johnson.
Aceste întrebări se fac auzite de mai mult timp în lumea politică americană, și printre experți. Până acum, președintele Joe Biden a repetat că Statele Unite vor sprijini Ucraina „atât cât va fi nevoie”, dar sunt mulți care și-ar dori mai multă claritate.
În acest context, se pune întrebarea ce ar putea însemna alegerea lui Johnson pentru viitorul ajutorului american pentru Ucraina, fără de care este greu de închipuit că ea va rezista mult timp fața agresiunii rusești?
Experții consultați de RFE/RL cred că vor fi dezbateri complicate în jurul bugetului, dar sprijinul pentru cauza Ucrainei este încă puternic, în ambele partide din Congres.
„Alegerea lui Johnson ca lider al Camerei nu înseamnă că ajutorul pentru Ucraina este condamnat, dar va trece mult mai greu” spune Andrew D’Anieri, analist la Atlantic Council.
Cine este Mike Johnson și cum vede Ucraina?
Imediat după ce a fost ales lider al Camerei, Johnson a vorbit cu entuziasm despre sprijinul Statelor Unite pentru Israel, dar nu a făcut nici o referire la Rusia sau Ucraina. Mai mult, a refuzat să răspundă la o întrebare directă despre ajutorul suplimentar pentru Ucraina.
Johnson, un avocat care a jucat și un rol central în eforturile fostului președinte american Donald Trump de a răsturna alegerile prezidențiale din 2020, a avut o linie ambiguă față de Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă pe 24 februarie 2022.
La o zi după invazie, a făcut o declarație tranșantă în sprijinul Kievului, spunând că atacul Moscovei „constituie o amenințare la securitatea națională, pentru întregul Occident”.
El a cerut, de asemenea, sancțiuni „severe” împotriva Rusiei și a încheiat cu remarca: „America se roagă pentru poporul ucrainean”. În aprilie 2022, Johnson a votat în favoarea unei legislații care a simplificat modul în care se poate decide trimiterea de ajutor militar american în Ucraina.
Dar în mai și decembrie 2022 și în septembrie 2023, Johnson a votat împotriva unor pachete financiare în care era inclus și ajutor pentru Ucraina. Argumentul lui, care relua declarațiile altor republicani proeminenți, inclusiv a liderului de atunci al Camerei, Kevin McCarthy, era că trebuie mai mult control asupra modului cum sunt cheltuiți acești bani, ținând cont de corupția și lipsa de transparență din Ucraina. McCarthy declarase în acest context, că Statele Unite nu pot semna un „cec în alb” pentru Ucraina.
„Contribuabilii americani au dreptul să știe cum folosește și cât de transparent este guvernul ucrainean aceste sume imense, care vin din banii lor”, scria Johnson in februarie pe X, fostul Twitter.
Aceste declarații, combinate cu cele făcute după ce a fost ales lider al Camerei Reprezentanților, ridică semne de întrebare despre sprijinul republicanilor pentru Ucraina, sub conducerea lui Mike Johnson.
Cum a reacționat Ucraina?
Kievul a încercat să ignore tulburările din Congres. Oleksi Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a salutat alegerea lui Johnson, declarându-se sigur că că „asistența va continua, cooperarea va continua”.
„Declarația făcută de președintele Camerei că ar dori să verifice asistența pe care o oferă (Statele Unite), este un lucru complet firesc”, a spus Danilov. „Suntem bucuroși să oferim toate informațiile despre ajutor, nu avem secrete”.
Doi din cei trei republicani care au candidat fără succes pentru conducerea Camerei erau cunoscuți pentru declarații mult mai pozitive la adresa Ucrainei decât cele făcute de Johnson, și s-ar putea ca acesta să fi fost și unul din motivul eșecului lor. Scepticismul actualului lider al Camerei îl situează mult mai aproape de aripa ultraconservatoare din partidul Republican, condusă de Matt Gaetz, cel care a inițiat votul fără precedent în istoria Congresului de demitere a liderului Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy.
Acea demitere a complicat mult eforturile administrației Biden de a trece prin Congres ajutorul suplimentar pentru Ucraina. S-a adăugat izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, provocat de atacul terorist al organizației Hamas în Israel pe 7 octombrie, un conflict care nu numai că a distras atenția de la războiul din Ucraina, dar care concurează acum, într-o măsură, pentru finanțare americană.
Andrew D’Anieri, analist la Atlantic Council, atrage însă atenția că voturile lui Johson, ca simplu membru al Camerei, în legătură cu ajutorul pentru Ucraina nu sunt neapărat un indicator pentru cum va acționa acum, ca lider al Camerei. În trecut, vota fără să fie supus presiunilor politice.
„După ce a câștigat (conducerea Camerei), Johnson le-a declarat reporterilor că este dispus să sprijine continuarea ajutorului, dar cu anumite condiții legate de transparență și clarificarea obiectivelor Casei Albe în Ucraina”, spune D’Anieri. „Dacă este de bună credință, s-ar putea să nu fie rău nici pentru Ucraina”.
Va obține Ucraina sprijinul promis?
Administrația Biden a pus cele 60 de miliarde pentru Ucraina în același pachet cu cele 14 miliarde pentru Israel, dar și cu finanțarea pentru o serie de proiecte dragi republicanilor, cum ar fi securizarea graniței cu Mexicul, tocmai pentru a mări șansele ca ajutorul ucrainean să treacă prin Congres.
Pe 25 octombrie, președintele Biden l-a felicitat pe Johnson pentru numirea sa în fruntea Camerei Reprezentanților, declarând că a venit momentul „să acționăm cu toții responsabil”, pentru a evita închiderea guvernului federal, dar și pentru a asigura sprijinul pentru Ucraina și Israel.
Ulterior, Johnson a declarat la Fox News că vrea să despartă ajutorul pentru Ucraina de cel pentru Israel, ceea ce ar putea adânci însă și divergențele din cadrul partidului Republican pe tema sprijinului pentru Kiev.
„În Cameră, republicanii sunt divizați, dar în Senat majoritatea sprijină continuarea ajutorului pentru Ucraina”, spune John Deni, profesor la Colegiul Militar al Armatei Americane. Într-o discuție cu RFE/RL, Deni atrage atenția că mulți republicani „sunt conștienți că în acest moment Ucraina slăbește serios forțele armate ale unui mare adversar al Statelor Unite pe scena mondială”.
Cum ajutorul militar suplimentar pentru Ucraina se bucură de sprijinul aproape unanim al democraților din Congres, este posibil ca acesta să fie aprobat, poate combinat cu alte propuneri bugetare. Dacă Johnson reușește să separe cele două ajutoare, pentru Ucraina și Israel, se va lovi de opoziția senatorilor, democrați dar și republicani, mai crede John Deni.
Orice pronostic este însă prematur, spun analiștii, atâta timp cât mai există pericolul real ca guvernul federal să fie închis pe 17 noiembrie, în lipsa unui buget.
