10 miliarde pentru Orbán
Comisia Europeană a deblocat miercuri pentru Ungaria, în ajunul summitului UE din 14-15 decembrie, 10 miliarde de euro din fondurile înghețate în urmă cu un an din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernării de dreapta de la Budapesta.
Ca să primească banii, Ungaria trebuia să facă niște reforme în justiție – și le-a făcut, la timp, publicându-le chiar miercuri în Monitorul Oficial de la Budapesta, cum a cerut Bruxellesul.
Ungaria mai are însă blocate cam 11 miliarde de euro, iar deblocarea depinde de alte reforme, mai puțin avansate.
Guvernul premierului Viktor Orbán se opune – singurul din cele 27 din UE - începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, dar și suplimentării bugetului UE astfel ca Ucraina să poată fi ajutată cu încă 50 de miliarde de euro.
Regimul de la Budapesta neagă că ar vrea bani în schimbul renunțării la veto, spunând că se opune candidaturii ucrainene pentru că Ucraina este coruptă și cuprinsă de război. Mulți cred însă că finanțele sunt adevăratul motor al opoziției lui Orbán, într-o vreme când economia Ungariei nu strălucește.
În ajunul summitului, liderul ungur nu dădea însă semne de „înduplecare”. Dimpotrivă, el a părut să escaladeze criticile la adresa Kievului, spunând în parlamentul de la Budapesta că ideea primirii Ucrainei în UE este „absurdă, ridicolă, neserioasă” și contrară intereselor Ungariei, ca și ale UE.
Orbán și-a reiterat de asemenea opinia că Ucraina nu face progrese pe câmpul de luptă împotriva invadatorilor ruși, așa că ar fi necesare declararea unui armistițiu și trecerea la negocieri de pace.
Recent, Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre pace cu Ucraina, dar numai dacă ea renunță la teritoriile din est și promite să rămână neutră, ceea ce Kievul respinge categoric.
Scholz: „Trebuie schimbat sistemul de vot!”
Liderul celei mai puternice membre UE, cancelarul german Olaf Scholz, s-a pronunțat miercuri ferm pentru începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova și a semnalat la fel de ferm că a ajuns la capătul răbdării în ce-l privește pe Orbán.
„Voi face presiuni pentru luarea mai multor decizii prin majoritate calificată, inclusiv în privința extinderii”, a spus Scholz. „Parlamentele naționale tot ar avea ultimul cuvânt, dar nicio țară nu va mai putea să blocheze totul, pas cu pas”.
Tot miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut un rar comentariu pe tema opoziției lui Orbán față de aspirațiile europene ale Ucrainei, spunând, la Oslo, că liderul ungur „nu are motive” să le blocheze.
„În ce ne privește, am fost foarte constructivi. Am făcut totul, absolut, am îndeplinit recomandările Uniunii Europene”, a spus Zelenski.
În ultimele zile, oficiali din Comisia Europeană au confirmat că Ucraina a făcut într-adevăr progrese, de pildă în combaterea corupției, chiar în condiții dificile, de război. „Kievul nu mai face reforme doar de dragul Bruxellesului”, a spus, de exemplu, vicepreședinta CE, Vera Jourova.
În aceeași notă, președinta CE Ursula von der Leyen a spus miercuri că în condițiile prelungirii războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Uniunea Europeană este datoare să demonstreze că este gata să ajute Ucraina „cât va fi nevoie”.
Înaintea summitului pe care mulți îl vor istoric din 14-15 decembrie, datele mari ale problemei rămân, totuși, neschimbate: Ungaria se opune, iar deciziile urmează să fie luate probabil după discuții lungi și pe alocuri neplăcute între liderii UE.
