„Vă rog să vă duceți înapoi”
Pentru multe guverne europene, marea bătaie de cap a devenit „atenția pe care protestele fermierilor au atras-o din partea partidelor de extremă dreapta și populiste, precum și a cercurilor radicale care răspândesc teorii ale conspirației”, remarcă The Guardian.
Demonstrații similare cu cele recente din Germania, marcate în unele cazuri de violență, au avut loc în multe țări europene, alimentate de scumpirea vieții, creșterea costurilor presupuse de tranziția ecologică și războiul din Ucraina.
În Olanda, amintește DW, protestele fermierilor provocate de încercarea guvernului de a reduce poluarea cronică cu azot provocată de ferme, au dat naștere în 2019 chiar și unui nou partid politic, Mișcarea civică a fermierilor agrar-populistă (BBB).
În Belgia, Spania și Franța, fermierii au ieșit, de asemenea, în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de efectele tranziției ecologice și ale costurilor ridicate.
Protestele s-au extins în Polonia și alte state est-europene, deși acolo sunt alimentate mai ales de nemulțumirile legate de concurența „neloială” făcută de importurile de cereale ieftine din Ucraina, pe fundalul războiului provocat de invazia rusă.
Cel mai recent val de proteste este în România, unde revendicările fermierilor sunt un amalgam de cereri specifice, legate de asigurări, de exemplu, și protecționism. Pentru moment, tentativele partidului de extremă dreapta AUR de a „căpușa” aceste proteste au eșuat.
„Vă rog frumos să vă duceţi înapoi la Bucureşti, la revedere, asta vă rog. N-aveţi ce căuta la Constanţa, aici. Acolo, la hoţii voştri să vă duceţi”, i-a spus un protestatar, citat de Euronews, liderului AUR, George Simion.
Din Olanda în lumea întreagă
Una din trăsăturile șocante ale protestelor fermierilor este ce rol joacă în ele teoriile conspiraționiste.
Săptămâna trecută, amintește The Guardian, olandeza Eva Vlaardingerbroek s-a alăturat fermierilor germani, care protestau cu tractoarele la Berlin, pentru a critica „elitele globale care poartă un război împotriva oamenilor harnici care ne pun mâncare în farfurie”.
Anul trecut, aceeași Vlaardingerbroek a promovat, inclusiv la televiziuni conservatoare de peste ocean, teoria că grupuri precum Forumul Economic Mondial încearcă să-i facă pe olandezi să mănânce insecte.
Clipul YouTube – intitulat „Politicienii știu când controlează mâncarea, ei controlează oamenii: activist” – a fost vizionat de peste jumătate de milion de ori. „Nu vrem să mâncăm insecte, vrem friptura noastră”, a spus Eva Vlaardingerbroek, citată de The Guardian.
Într-o postare pe X, fostul Twitter, Vlaardingerbroek scris că fermierii „sunt singura grupare socială suficient de a puternică pentru a se opune globaliștilor care vor să ne schimbe modul de viață”. La care proprietarul platformei X și unul din cei mai bogați oameni din lume, Elon Musk – cunoscut și pentru declarații cu tentă antisemită - a răspuns: „Sprijiniți fermierii!”
Problemele fermierilor sunt „atractive”pentru ideologii extremei drepte, pentru că pot fi interpretate în cheie nostalgică, naționalistă, anti-globalizare, spune Léonie de Jonge, analistă politică specializată în extrema dreaptă de la Universitatea din Groningen.
„Acesta este noul populism agrar, care se răspândește”.
