Starea de urgență pe 60 de zile, începând cu 25 martie, a fost declarată cu 72 de voturi ale majorității parlamentare și câtorva fracțiuni de opoziție, inclusiv Alternativa, Democrația Acasă și Partidul Nostru. Comuniștii și socialiștii au votat împotrivă.
Vorbind în fața deputaților într-o ședință transmisă online, în seara zilei, premierul Munteanu a spus că atacul rusesc a depășit „presiunile indirecte, șantajul energetic sau propaganda” aplicate până acum împotriva R. Moldova.
„Vorbim despre acțiuni care pun în pericol direct securitatea, sănătatea și viața cetățenilor noștri”, a spus Munteanu.
Mai devreme, președinta Maia Sandu a spus într-o postare online că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina reprezintă „o crimă de război” și „un atac împotriva noastră, a tuturor”.
Noua criză survine la scurt timp după un atac rusesc asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnistrovsk, la 16 kilometru de granița cu R. Moldova, ducând la poluarea Nistrului și la întreruperi a alimentării cu apă, care au afectat zeci de mii de oameni în trei raioane și municipiul Bălți.
Ce s-a întâmplat
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus în parlament că atacul rusesc, care a avut loc în seara de 23 martie, a lovit un pilon al liniei, pe malul Dunării, pe teritoriul ucrainean.
Pilonul a rezistat, fiind deteriorate alte elemente ale liniei, dar lucrările de deminare în zona atacului și de reparație a pilonului pot dura cel puțin o săptămână, a spus ministrul în urma unei vizite la locul incidentului.
R. Moldova importă aproximativ 60-70 % din necesarul de curent prin această linie care vine din România, parcurgând aproximativ 40 de kilometri prin sudul Ucrainei.
Întreținerea liniei este, din 2022, în grija autorităților ucrainene, au spus premierul Munteanu și ministrul Junghietu, dar ea este proprietate a Republicii Moldova, așa încât atacul rusesc a avut o țintă moldoveană.
Deconectări în lanț ale curentului, posibile din 25 martie
În dimineața de 24 martie, ministrul Junghietu a informat că operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica a recurs pe parcursul nopții la rute alternative de alimentare, inclusiv cele patru linii de interconexiune de 110kV dintre România și R. Moldova.
De asemenea, au fost activate alte câteva linii de interconexiune cu Ucraina.
Premierul Munteanu a repetat în parlament că, până la repararea liniei, va exista deficit în rețea.
„Începând cu ziua de mâine, deficitul estimat va ajunge până la 350-400 MW în orele de vârf. Deconectările în lanț, precum puteți deduce, rămân foarte posibile”, a spus șeful guvernului, adăugând însă că speră în evitarea acestora.
Guvernul spune că starea de urgență ar permite autorităților să găsească soluții rapide pentru a preveni deficitul de curent, inclusiv pe perioada lucrărilor de reparație a liniei Isaccea - Vulcănești, acționând prin intermediul unei comisii speciale în frunte cu primul ministru.
Comisia este împuternicită să adopte decizii în domeniul energetic, care în mod normal ar fi avut nevoie de aprobarea parlamentului.
Noua linie Vulcănești - Chișinău nu ar fi salvat situația
Rusia a lovit pe segmentul ucrainean al liniei electrice, care leagă stația de transformare din localitatea românească Isaccea de cea din Vulcănești, în sudul Republicii Moldova.
De la Vulcănești, linia se îndreaptă spre centrala electrică din stânga Nistrului, MGRES. Un alt braț a fost construit pe traseul Vulcănești - Chișinău, și urma să fie finalizat la sfârșitul lui 2025.
Darea acestui segment în exploatare a întârziat, fiind planificată acum pentru luna mai sau iunie 2026. Dar chiar și dacă ar fi fost funcțional, acest segment „nu ar fi ajutat în cazul situației de astăzi”, a spus în dezbaterea din parlament, pe 24 martie, ministrul Junghietu.
„Oricum linia ar fi trecut pe teritoriul Ucrainei, care a și fost lovit”, a adăugat și premierul Munteanu, spunând că, în zona de sud, trebuie căutate soluții de interconectare directă cu România.
„Altă opțiune este să ocolim teritoriul Ucrainei și de exemplu să ne conectăm la punctul din Galați, care ar fi un proiect mai costisitor, dar mai sigur”, a spus Munteanu.
Împreună cu ministrul Energiei, a pledat pentru transformarea tuturor liniilor de 110 kV existente peste Prut în linii de înaltă tensiune.
Opoziția: între critici și sprijin
Propunerea guvernului de a declara stare de urgență a fost criticată de o parte a opoziției.
Fracțiunile comunistă și socialistă, care au votat împotrivă, și-au exprimat temerea că guvernarea ar putea să folosească pârghiile obținute pentru a adopta decizii abuzive, ocolind dezbaterea parlamentară.
În lipsa liderilor lor, Vladimir Voronin și Igor Dodon, care au lipsit de la ședința parlamentului, comuniștii și socialiștii au spus că au „gustul amar” al unor situații de urgență din trecut, inclusiv atunci când autoritățile au închis mai multe televiziuni, în 2023, acuzate, după opoziție pe nedrept, de propagandă a războiului, în interes rusesc.
Alte fracțiuni de opoziție au spus că susțin măsura propusă de premierul Munteanu.
Fracțiunea Alternativa, de exemplu, a explicat că a votat pentru instituirea stării de urgență, în ciuda rezervelor, pentru că „un răspuns consolidat” i-ar „descuraja pe cei care au bombardat infrastructura, în cazul de față, Federația Rusă”.
Majoritatea parlamentară PAS a spus că starea de urgență nu ar fi fost necesară dacă Rusia nu ataca linia electrică moldoveană, acuzându-i pe socialiști și comuniști că ar face jocul Rusiei,
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
