Astăzi în orasul Chengdu, provincia Sichuan din China, Vasile Bumacov, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a participat la deschiderea expoziţiei internaţionale „Vin, Zahăr, Ţigări”. Vinurile moldovenesti sunt prezentate, alături de producţia vinificatorilor din Franţa, Spania, Australia, Chile, Africa de Sud şi alte ţări. In ajun Vasile Bumacov a raspuns intrebarilor Europei Libere.
Europa Liberă: Pe cât de mult este importantă piaţa chineză pentru producţia agricolă din Moldova? Se vorbeşte mult de promovarea vinurilor moldoveneşti pe piaţa chineză, dar cantitatea deocamdată e una modestă, care ajunge acolo.
Vasile Bumacov: „A promova nu este simplu şi trebuie multă insistenţă. Chiar în calitate de ministru mă duc acolo, ca să promovez. Fiindcă este ramura noastră strategică.”
Europa Liberă: De ce China?
Vasile Bumacov: „Fiindcă este cea mai mare piaţă, este cea mai mare creştere la export în Republica Moldova acolo. Şi noi suntem în căutarea pieţelor alternative. Noi ar fi trebuit să începem acest lucru din anii ʼ90.”
Europa Liberă: Cât poate exporta Moldova pe piaţa chineză?
Vasile Bumacov: „Noi astăzi discutăm cât poate China importa din Moldova.”
Europa Liberă: Cam cât?
Vasile Bumacov: „Moldova poate exporta mult. De exemplu, dacă noi am putea ajunge măcar la nivelul, care ne este permis de Uniunea Europeană, de vreo 31 de milioane de sticle, deja ar fi interesant.”
Europa Liberă: China este disponibilă să absoarbă această cantitate?
Vasile Bumacov: „Conducerea Chinei promovează ideea de a minimaliza folosirea altor băuturi spirtoase în favoarea vinului, fiindcă vinul se consideră mult mai sănătos. Această idee a fost promovată cândva de Marea Britanie, pe urmă ea a continuat în Japonia. Şi iată astăzi noi trebuie să ne folosim de acest moment important pentru noi, când şi conducerea ţării favorizează acest lucru. Trebuie să învăţăm şi noi acest lucru.”
Europa Liberă: Aţi putea atrage investiţii chinezeşti în agricultura Moldovei?
Vasile Bumacov: „La sigur. Noi avem mai multe proiecte în domeniul vinificaţiei, proiecte care vizează chiar plantarea viţei de vie, care consideră partea chineză că sunt pe placul chinezilor. În parteneriatul de export, noi invităm chinezii să participe şi la construcţia pieţei agro-alimentare. Noi avem multe propuneri pentru chinezi. Dar acum ne interesează foarte mult sporirea exporturilor în China. Şi este una, când noi exportăm câteva zeci de mii de sticle şi este alta când exportăm câteva milioane de sticle, sau zeci de milioane de sticle. De aceea noi ne dorim la faza iniţială să mărim exporturile de vin în China. Numai anul trecut au crescut de patru ori exporturile în China, câteva sute de mii de sticle.”
Europa Liberă: E foarte puţin.
Vasile Bumacov: „E puţin, exact. Dar este în creştere. Noi trebuie să lucrăm în piaţa unde este în creştere esenţială. Aşa cum este Polonia, Cehia. Acestea sunt pieţele în creştere. Noi nu uităm nici de piaţa rusă.”
Europa Liberă: Distanţa nu ar fi o problemă? Distanţa de la Chişinău până la Beijing e mare.
Vasile Bumacov: „Şi din Chile până în China este mult. Sau până la noi, sau până în Rusia. Dar oricum vin vinurile din Chile. Dacă ne speriem de distanţă, atunci nu facem comerţ. Este o problemă, adaugă costuri. Dar având în vedere, că noi avem vinuri calitative şi competitive, că nu sunt prea scumpe, sper că în piaţa chineză am putea concura. Ceea ce am văzut eu la expoziţia din Guang Jou în China, unde vinuri ale altor ţări, pe care nu le cunoaştem bine, cu preţul de o mie de dolari sticla, două mii de dolari sticla. Eu cred, că vinurile noastre, la nivelul calitativ pe care noi îl avem, pot concura foarte bine.”
Europa Liberă: La ce preţ?
Vasile Bumacov: „Ar fi bine să ne plasăm la un nivel de 20 de dolari sticla. Noi nu dorim ca în piaţa Chinei să venim cu vinuri ieftine. Noi am trecut această şcoală şi este o situaţie destul de dificilă.”
Europa Liberă: Un vin scump, înseamnă un vin de calitate.
Vasile Bumacov: „Şi vinul ieftin nu înseamnă că nu este de calitate, dar depinde ce înţelegem noi sub cuvântul calitate. Sunt vinuri ieftine, dar sunt şi pături sociale. De exemplu, cei care şi-ar putea permite vinuri ieftine, nu prea au bani. Cei care sunt clasa mijlocie deja doresc vinuri de calitate superioară. Şi sunt gata să plătească pentru această calitate.”
