Descentralizarea administrativă ar putea rezolva multe din problemele cu care se confruntă astăzi autorităţile locale: le-ar da mai multă libertate financiară, mai multă independenţă politică faţă de puterea de la Chişinău. Până acum descentralizarea a fost mimată de partidele aflate la putere: a fost promisă în ajun de alegeri locale şi dată uitării după aceea. La Chişinău au început între timp dezbaterile dintre guvern, autorităţile locale şi reprezentanţi ai societăţii civile pe marginea noii strategii naţionale de descentralizare.
Strategia propusă de guvern nu aduce noutăţi care să-i bucure pe primari, în afară că încearcă să acopere nişte breşe din legislaţia în vigoare despre administraţia locală. Mai exact, documentul stabileşte nişte termene concrete pentru reforme, prima etapă urmînd să se termine la sfîrşitului acestui an, şi prevede între altele şi alcătuirea unui nomenclator al atribuţiilor concrete ce revin autorităţilor de diferit nivel. Altfel spus, strategia va delimita competenţele între autorităţile locale de nivelul unu şi doi şi autorităţile centrale, astfel ca cetăţeanul să ştie cine se face responsabil dacă el, cetăţeanul, nu beneficiază de anumite servicii.
Primari din 4 raioane invitaţi azi la discuţii spun totuşi că strategia de descentralizare nu ar folosi la nimic, atîta timp cît nu au şi autonomia financiară cuvenită. Ion Răileanu, primarul satului Romaneşti, raionul Străşeni: “Şi apoi pînă cînd noi sîntem superficial primari. Şcoala vine şi cere de la noi, grădiniţa cere de la noi. Toţi cer, dar noi nu putem face nimic. ”
Europa Liberă: “Şi acum ideea care ar fi? Dumneavoastră vă doriţi o lărgire a fiscalităţii?”
Ion Răileanu: „Asta 100%. Toate impozitele şi TVA să vină în sat. Ele se opresc în Chişinău, şi noi nu avem nimic. Sîntem impozitaţi toţi, dar rămîn aici. Iar la noi nimic. Şi cum putem să ne dezvoltăm noi în aceste condiţii? Dacă nu ai finanţe şi nu ai nimic absolut. Noi avem undeva 30 de mii impozit pe pămînt, pe una, pe alta. Cu 30 de mii nu exişti. Nici salariile nu ajung iată. Să ne vină toate impozitele, acelea rutiere să vină. Trecem toţi revizia tehnică – să vină la noi iată. La Chişinău lucrează vreo 200-300 de oameni de-ai noştri. Ei plătesc toate impozitele în Chişinău. Da se folosesc de toate bunurile din sat. Iată care e problema. Şi noi rămînem.”
Şi Vladimir Paladi, primarul oraşului Criuleni: “Ce avem noi de la impozitul local? Nouă nu ne ajung banii ăştia să hrănim copiii la grădiniţă, la şcoala primară şi gimnaziu. Nu ne ajung banii ăştia să plătim. Noi dacă să spunem despre planificarea bugetară, noi trebuie să spunem că în fiecare an primăriile sînt puse în situaţie de deficit. Pe mine mă miră faptul că primăria trebuie să adopte bugetul cu deficit. Cu aşa ceva eu descentralizarea azi, vă spun sincer, nici n-o doresc.”
Mai mulţi primari au spus azi la consultări că dacă nu va fi modificată legea despre finanţele publice nu vor putea să preia finanţarea şcolilor, după cum se discută, pentru că abia dacă pot plăti pentru lucrările de reparaţie. “Asigurarea sistemului de învăţămînt cu salarii, cu întreţinere. Să fie lăsată pe baza autorităţilor ori să fie centralizată de stat? Vă imaginaţi ce e cînd jumătate de populaţie primeşte ajutor social? Asta m-ar interesa. Dacă statul ar subvenţiona învăţămîntul, cultura, înseamnă că celelalte primăria ar putea să le dezvolte”.
În condiţiile subfinanţării, descentralizarea nu ar avea sorţi de izbîndă, susţin la unison reprezentanţii puterii locale. Unii dintre ei rămîn neîncrezători însă că autorităţile centrale ar fi gata să ducă reforma pînă la sfîrşit, pentru că autonomia financiară reală ar limita posibilităţile centrului de a-şi încuraja susţinătorii şi mai ales a-i descuraja pe oponenţii din teritoriu.
