Linkuri accesibilitate

Impasul industriei spațiale a Rusiei


Lansarea rachetei Proton-M de la cosmodromul Baikonur
Lansarea rachetei Proton-M de la cosmodromul Baikonur

Industria spaţială are potenţial să se dezvolte, dar managementul lipsit de viziune o blochează.


Lansări întârziate, rachete prăbuşite, sateliţi dispăruţi: sunt doar câteva eşecuri recente ale programului spaţial rus. Corespondentul Europei Libere la Moscova, Tom Balmforth a încercat să afle dacă aniversarea unei jumătăţi de secol de la primul zbor al omului în cosmos poate ajuta la renaşterea industriei spaţiale ruse. Relatarea lui este rezumată de Alexandru Eftode:

Împlinirea a 50 de ani de la zborul lui Iuri Gagarin în cosmos putea fi un moment de triumf şi pentru Anatoli Perminov, şeful agenţiei spaţiale ruse, Roskosmos. Dacă nu ar fi existat câteva întâmplări neplăcute, stârnind comentarii critice în adresa lui Peminov.

Iuri Karaş, membru al Academiei Spaţiale Ruse spune că industria spaţială are potenţial să se dezvolte, dar managementul lipsit de viziune o blochează. Argumentul principal ar fi acela că, datorită rachetei Soyuz, Rusia a rămas singurul actor care poate alimenta Staţia Spaţială Internaţională, după abandonarea de către Statele Unite a propriului program de navete spaţiale. Aşa încât Rusia n-ar trebui să se teamă de concurenţă.

Însă, luna aceasta, o racheta Soyuz, redenumită Gagarin, a transportat doi cosmonauţi, unul american şi unul rus, pe Staţia Spaţială Internaţională cu o întârziere de o săptămână, riscând să strice sărbătoarea. Întârzierea îl făcuse pe vicepremierul rus Serghei Ivanov să-i ceară lui Perminov retragerea din funcţie chiar în ziua lansării rachetei.

Recent, au existat şi alte incidente. În decembrie, racheta Proton-M care a decolat de la cosmodromul Baikonur în Kazakhstan s-a abătut de la curs şi s-a dezintegrat deasupra Pacificului, în apropiere de Hawaii. Sateliţii pe care îi transporta urmau să completeze sistemul de navigare rusesc Glonass, rivalul sistemului american GPS. În loc de aceasta, racheta a făcut o gaură de 90 de milioane de dolari în bugetul Rusiei. Apoi, în februarie, Rusia a pierdut legătura cu un satelit militar, care a fost lansat din greşeală pe o altă orbită.

În ciuda seriei de rateuri, unii analişti cred că aniversarea zborului lui Gagarin şi pregătirile de această aniversare poate fi un impuls pentru renaşterea industriei.

Bugetul agenţiei Roskosmos anul acesta este de 3.5 miliarde de dolari, de trei cât era cu trei ani în urmă şi cel mai mare de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Iar premierul Vladimir Putin a anunţat, pe 7 aprilie, planuri ambiţioase pentru avansarea dincolo de programul rachetelor Soyuz. Vorbindu-le liderilor din industria spaţială rusă, Putin a spus că în 2013 Rusia trebuie să înceapă testarea unei noi rachete, Angara, cu tonaj mare şi redus la cosmodromul din Plesetsk din regiunea nordică Arhangelsk. În afară de aceasta, va fi construită racheta Rus-M, capabilă să scoată pe orbită navete pilotate şi de transport. De asemenea, Rusia construieşte o nouă rampă de lansare la Vostocinîi, în estul Siberiei, urmând să fie dată în folosinţă în 2018.

Bugetul alocat pentru Roskosmos pune Rusia pe locul patru ca mărime a fondurilor cheltuite în industria spaţială, după Statele Unite, Uniunea Europeană şi Franţa.

Premierul Putin a mers până acolo încât să sprijine oamenii de ştiinţă care propun înfiinţarea unei baze ruseşti pe Lună în 20 de ani şi zborul pe Marte în 40 de ani. Realiste sau nu, unii cred că asemenea obiective pot mobiliza industria spaţială rusă, care se mişcă astăzi din inerţia gloriei de odinioară.

Expertul spaţial, Alexandr Jelezniakov spune că stabilirea unui obiectiv ambiţios va fi de folos. Păstrând o doză de îndoială, expertul îşi exprimă speranţa că aceste proiecte chiar vor fi lansate şi duse până la capăt.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG