Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, ministrul de Externe, Nicu Popescu, preciza că la începutul lunii septembrie va merge într-o vizită de lucru la Moscova, iar printre subiectele prioritare de negociere cu autoritățile ruse ar fi „necesitatea de a debloca posibilitățile de export al produselor agricole de pe piața R. Moldova pe piața rusă”. În ce privește piața din vest, o cercetare a Centrului de consultanță și expertiză Berlin, Economics, care a analizat efectele Acordului de liber schimb pe care R. Moldova îl are semnat cu UE, arăta că deși reușește să exporte mai mult pe piața comunitară, fermierii moldoveni ar trebui să se concentreze pe diversificare produselor propuse pentru export. Care sunt provocările pentru agricultorii moldoveni care își caută piețe de desfacere atât în vest, cât și în est? Diana Răileanu a stat de vorbă cu mai mulți fermieri:
Transparentizarea modului de întocmire a listei de întreprinderi moldovenești ale căror exporturi sunt acceptate în Federația Rusă este un prim pas întreprins de noua guvernare și salutat de producătorii agricoli.
Până nu de mult, spune Aliona Mandati, agricultoare din nordul țării, erau permise livrările de fructe și legume doar pentru câteva zeci de companii din regiunea transnistreană, autonomia Gagauz-Yeri și din raioanele de nord, listă ce ar fi fost întocmită cu participarea unor fruntași de la Partidul Socialiștilor.
Mai mult exportau intermediarii ..
La începutul lunii iulie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a anunțat că toți producătorii de fructe și legume, care întrunesc condiții pentru export, pot solicita să fie incluși în lista companiilor ce își doresc să ajungă pe piața din Rusia, printre ei și întreprinderea condusă de Aliona Mandati:
„Era un acces limitat a producătorilor însăși. Mai mult exportau intermediarii și iată aici noi, producătorii, aveam o pierdere considerabilă de TVA care putea fi încasat. Aceste liste, făcute la nivel de guvern, ne va oferi o încasare de profit mult mai mare, ceea ce va duce după sine și la majorarea plății pentru lucrători, dar și investiții în sector. Este un pas important și foarte bine chibzuit pentru producători, în special. Listele au fost transmise spre Federația Rusă și ne așteptăm la un răspuns privind întocmirea noii liste”.
Agricultoarea Aliona Mandati își pune mari speranțe în fondul de subvenționare, care deocamdată este unul auster, ceea ce împiedică dezvoltarea sectorului agricol.
„Astăzi, Fondul de subvenționare constituie circă 20 la sută, pe când cele din Uniunea Europeană în prezent vin cu subvenționări de aproape 50 la sută. Aici, din cauza sine-costurilor mari a producției noastre, care tindem să fie la calitate europeană, nu putem avea acces pe această piață, fiindcă noi venim cu un sine-cost mai mare a acestor produse. Prioritatea de bază este gestionarea corectă a fondului de subvenționare, inclusiv cu alocarea resurselor adăugătoare”.
De-a lungul anilor, comunicarea dintre producătorii agricoli și guvernare nu semăna a dialog, sugerează directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mîrzenco, era mai degrabă vorba de două monologuri separate, în care niciuna dintre părți nu se auzea. Dacă autoritățile își doresc cu adevărat să revitalizeze agricultura, ar trebui să aplece sincer urechea la necesitățile fermierilor, spune Vasile Mîrzenco.
În ce privește exporturile, acestea nu au cum să înregistreze un salt atâta timp cât agricultorii ezită să coopereze între ei. Întârziind să-și unească forțele, fermierii moldoveni pierd nu doar şansa de a obţine contracte mai avantajoase pe piaţa externă, dar îşi limitează şi posibilitatea de a accesa fonduri externe destinate agriculturii. Care-i rolul statului în toată această schemă? De a-i convinge pe agricultori să se asocieze, e de părere directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor:
Noi vrem fermierul să producă, să fie comerciant, marchetolog, să încheie contracte – lucruri naive...
„De exemplu, în Suedia, partenerii noștri spun că 98 la sută dintre fermierii lor sunt membri în cooperative, dar la noi, cred că trebuie să punem zero, punct, câteva zerouri și doar apoi o cifră. Trebuie să dezvoltăm capacitățile și de producție și de comercializare a produselor agricole pentru fermieri. În cazul când producătorii, chiar și cei mari, ar coopera, în primul rând s-ar utiliza mai eficient și investițiile, dar noi vrem fermierul să producă, să fie comerciant, marchetolog, să încheie contracte – lucruri naive”.
Fermierii cu care am stat de vorbă, își doresc sa apuce vremuri când politicienii nu vor mai încerca să-i pună în subordine pe agricultori. Fostelor guvernări nu o dată li s-a reproșat că au împărțit mijloacele din fondul de subvenționare pe criterii politice, iar exporturile au fost favorizate în funcție de loialitatea producătorilor agricoli. Un exemplu elocvent l-ar fi oferit chiar fostul premier Pavel Filip, despre care presa a scris că și-ar fi favorizat rudele care ar fi instituit monopol asupra exportului de nuci, acuzații respinse de fruntașul democrat, acum deputat în Parlament.
