Analiștii politici continuă să încerce să deslușească ce se întâmplă în Ucraina, una dintre întrebări fiind dacă nu a făcut cumva Vladimir Putin un calcul greșit.
Douglas London susține în revista Foreign Affairs că chiar și în ipoteza în care forțele armate ruse au câștig de cauză – ceea ce devine pe zi ce trece tot mai îndoielnic – rușii ar trebui să facă față unei insurgențe distrugătoare, sprijinită din exterior.
Melinda Harring scrie pentru aceeași publicație: „ucrainenii nu vor permite niciodată Moscovei să le decidă soarta și aleagă președintele”. Autoarea mai arată că în aceste zile ucrainenii demonstrează că sunt dispuși să își dea viața pentru libertate. Nu se știe dacă o campanie nereușită în Ucraina și numeroase victime ruse, așa cum arată știri încă neverificate, îi vor slăbi poziția lui Putin în Rusia, el reușind să anihileze opoziția internă până acum, dar, susține The Economist, dispoziția sumbră și chiar rușinată a multor ruși este foarte diferită de cea euforică din 2014, când Putin a anexat Crimeea.
Un alt analist, Michael Hirsh se întreabă dacă nu cumva triumfalismul occidental care a urmat războiului rece nu a antrenat, fie și parțial, ceea ce se întâmplă acum, arătând însă că ceea ce a făcut loc revizionismului și revanșismului lui Putin a fost mai curând degradarea începuturilor economiei de piață, care a devenit o cleptocrație.
Experții se întreabă și până unde este Putin dispus să meargă, Anatol Lieven scriind că o dominație rusă în Estul Europei dincolo de frontierele fostei Uniuni Sovietice este probabil dincolo de ambițiile și capabilitățile Rusiei.
O recentă analiză a Institutului Rand estimează însă că forțele ruse sunt capabile să ajungă într-o capitală de țară NATO, în circa 60 de ore – un avertisment care se cere pus în context, pe fondul a ceea ce pare cel puțin deocamdată o performanță slabă a armatei ruse în Ucraina.
Rusia are și un avantaj considerabil la armament nuclear cu rază scurtă și medie de acțiune, un amănunt demn de reținut în condițiile în care Putin a dispus ieri punerea în stare de alertă a arsenalului nuclear de apărare, pe fondul disensiunilor cu NATO. Putin a amenințat de la bun început că orice țară care se opune incursiunii ruse în Ucraina „poate suferi consecințe nemaiîntâlnite în istorie”, un avertisment pe care mulți l-au interpretat ca vizând folosirea arsenalului nuclear.
Experții cred că, de fapt, pentru Putin, Ucraina este doar începutul a ceea ce își dorește el: modificarea ordinii de securitate europeană. Mijloacele sale sunt intimidarea, demoralizarea și acum teroarea.
