Posturile naționale de radio și televiziune vor reveni sub controlul direct al parlamentului, potrivit unei legi adoptate joi de majoritatea parlamentară dominată de partidul pro-prezidențial PAS. După mai mulți ani în care Compania „Teleradio Moldova” a răspuns în fața Consiliului Audiovizualului, acest filtru care trebuia să o protejeze de influența nemijlocită a politicienilor a fost eliminat. Noua putere spune că filtrul nu făcea decât să ascundă un comportament partizan al posturilor publice naționale de radio și televiziune, iar legea adoptată joi aduce cel puțin mai multă onestitate. Votul majorității se înscrie în strategia noii puteri de a-și asuma politic în mod deschis controlul unor instituții, care în ultimii ani s-au bucurat, pe hârtie, de un grad de autonomie.
Autorii legii vechi, cea din 2018, modificată și trecută de lectura finală azi cu voturile majorității parlamentare PAS, se așteptau ca instituția publică, care în Moldova include un post tv și altul de radio, precum și consiliul audiovizual care o supraveghea, să devină mai independente și mai profesioniste. Dar, așa cum s-a văzut ulterior, guvernarea a avut alte planuri, prin urmare lucrurile nu au mers așa cum s-au planificat.
Partidul PAS, ajuns în urmă cu trei luni la guvernare cu dezideratul curățării și resetării instituțiilor, inclusiv celor două, spune că încearcă să obțină același lucru, însă calea pe care au ales-o, cea de readucere sub control parlamentar a posturilor publice media, este pusă și ea în mod serios la îndoială, cel mai acerb de oponenții politici ai PAS, dar și de autorii legii vechi și alte organizații de media.
În termeni practici, această revenire sub control parlamentar ar înseamnă că directorul Teleradio Moldova să fie ales și demis, la nevoie, de legiuitori, la propunerea propriului consiliu de observatori, care la rândul lui va putea fi revocat de parlamentari, dacă raportul său de activitate nu i-ar fi considerat satisfăcător, la fel urmând să se producă și destituirea consiliului audiovizual, adică după un raport de activitate nevalidat prin vot de legislativ.
Pentru ca reforma să pornească, legea prevede concomitent demisia, in corpore și de drept, a tuturor membrilor și conducătorilor celor câteva instituții.
În timp ce opoziția spune, fără drept de apel, că scopul PAS este propriul control asupra tv-ului și radioului public, împotrivirea autorilor legii vechi, adică Asociația presei electronice, și a unor organizații ce pledează cauza jurnalismului de calitate precum e Centrul de jurnalism independent, e mai nuanțată, având la bază mai ales preocuparea că exercițiul cu demiterea, odată legiferat, ar putea fi repetat ori de câte ori își va dori politicul, inclusiv unul rău intenționat.
Virgiliu Pîslariuc este unul din parlamentarii PAS preocupat de reformatările curente din compania publică și consiliul audiovizual și, spune el, într-o situație în care o lege aparent bună a produs doar rezultate proaste, formațiunea sa nu are altă soluție decât să-și asume politic, la fel ca în cazul procuraturii, atât legea, cât și rezultatul, rău sau bun, al întregii reforme:
Codul audiovizual este foarte bun, dar trebuie să fie aplicat
„Nu în rapoarte se vede dacă există pluralism, ci în știri. Și dacă ne uităm la știri, vedem că este o mare, mare problemă și vedem faptul că acest CA nu funcționează. Plus la aceasta, tratamentul preferențial pe care i l-a oferit furnizorului de servicii audiovizuale public arată, iarăși, că nu a fost o mutare foarte inspirată atunci când a fost luată compania publică și dată sub administrarea CA. Am avut consultări publice și reprezentanții societății civile ne-a spus: codul audiovizual este foarte bun, dar trebuie să fie aplicat. Și atunci noi nu facem decât să aplicăm prevederea despre responsabilizare. Și ne asumăm politic acest lucru. ”
Centrul de Jurnalism Independent, pe de altă parte, a atenționat asupra riscului politizării instituțiilor prin transformări ca cele de acum propuse de PAS, spunând și într-un memoriu, dar și la dezbaterea publică a proiectului că s-ar bucura măcar dacă numirile la cele câteva instituții s-ar face în bază de concurs, iar respingerea rapoartelor de activitate - pe criterii clare de evaluare trecute de pe acum în actul normativ.
“Criteriul de bază este că parlamentul respinge raportul”, spune, pe de altă parte, parlamentarul din PAS, Virgiliu Pîslariuc.
Nu toate organizațiile de media sunt pe poziții la fel de critice ca cele ale APEL sau CJI. Asociația presei independente – un alt ong de la Chișinău preocupat de profesionalizarea breslei de jurnaliști – susține, prin vocea liderului său, Petru Macovei, că reforma, în cel mai rău caz, nu va produce nici o schimbare, dar poate de asemenea să schimbe lucrurile la compania publică și consiliu audiovizual, unde mai rău ca acum nu se poate, se declară convins Macovei, iar condiția schimbării e ca în conducerea instituțiilor în discuție să ajungă oameni care nu fac compromisuri în fața politicienilor.
